România se pregătește pentru orice scenariu. Structură pentru Apărare Națională, Mobilizare Națională și Rechiziții, înființată de Guvern

În contextul actualelor provocări de securitate și a creșterii preocupărilor legate de amenințările externe, România își întărește eforturile de apărare națională prin înființarea unor structuri specializate pentru Apărare, Mobilizare Națională și Rechiziții. Această inițiativă strategică reflectă angajamentul țării de a-și proteja suveranitatea și integritatea teritorială, consolidând capacitatea de răspuns rapid și coordonare eficientă în situații de criză sau conflict. Astfel, guvernul român își adaptează și modernizează structurile de apărare pentru a asigura un sistem robust și pregătit pentru orice eventualitate.

În urma ședinței de Guvern de astăzi,executivul a aluat măsura înființării Centrului Operativ pentru Situații de Urgență (COSU). Noua structură va face parte din Ministerul Energiei  și va fi compusă din cel puțin 5 persoane (angajați ai ministerului). Aceasta va funcționa 24 de ore din 24 și are ca atribuții, printre altele, pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru Apărare, Mobilizare și Rechiziții, în cadrul unor situații de urgență cauzate de război, atacuri teroriste sau alte evenimente de natură a putea aduce atingere integrității teritoriale și suveranității României.

Ce presupune rechiziția de bunuri

Rechiziția de bunuri și prestarea de servicii în interes public reprezintă o procedură specială prin care autoritățile publice, împuternicite conform legii, pot obliga operatorii economici, instituțiile publice și alte entități, fie persoane juridice, fie persoane fizice, să cedeze temporar bunuri mobile sau imobile statului, precum și să furnizeze servicii esențiale în beneficiul acestuia. Această procedură este reglementată de Legea nr. 132 din 15 iulie 1997, republicată, privind rechizițiile și prestările de servicii în interes public, fiind detaliată de Normele metodologice din 24 martie 2005 pentru aplicarea acestei legi.

UE redeschide disputa privind taxarea profiturilor companiilor din energie. Șase state europene cer o soluție la nivelul Uniunii

11:48

Activele mai multor companii occidentale, transferate unei firme rusești

10:02

Rechizițiile de bunuri și prestarea de servicii în interes public reprezintă o restricție temporară și limitată a drepturilor și libertăților fundamentale ale individului, cum ar fi dreptul de proprietate, dreptul la muncă, la pensionare, precum și libertatea comerțului și a încheierii de contracte. Aceste măsuri sunt aplicate doar în situații de urgență, care necesită mobilizarea întregii societăți pentru a face față unor circumstanțe extrem de grave ce pot pune în pericol existența: conflicte armate, mobilizare națională, stare de urgență sau de asediu, calamități sau dezastre naturale.

De ce se află structura de apărare națională în subordinea Ministerului Energiei

Inițial, această măsură a fost propusă sub forma unui proiect de ordonanță de urgență, elaborat în luna martie în cadrul cabinetului prim-ministrului, fiind semnată de ministrul Energiei, Sebastian Burduja, precum și de miniștrii din domeniile Justiție, Dezvoltare, Finanțe și Muncă.

Atribuțiile COSU vizează în special aspectele legate de funcționarea Sistemului Energetic Național, această structură fiind subordonată instituției Energiei. Deciziile adoptate în cadrul Centrului vor fi în concordanță cu directivele NATO, Uniunii Europene și Ministerului Apărării Naționale. Printre obiectivele noii structuri se numără administrarea rezervelor de combustibil în situații de urgență, precum și exercitarea controlului complet asupra structurilor energetice pentru a permite o reacție rapidă în cazul unor posibile întreruperi ale alimentării cu electricitate și gaze.

„Fără a se majora numărul de posturi existente la nivelul Ministerului Energiei, se propune înființarea unui Centru Operativ pentru Situații de Urgență, denumit în continuare COSU, în cadrul Ministerului Energiei care va permite ….gestionarea situațiilor de urgență într-un mod mai eficient și coordonat, printr-un personal specializat dedicat, capabil să asigure monitorizarea, evaluarea, înștiințarea, avertizarea, prealarmarea, alertarea și coordonarea tehnică operațională la nivel național a situațiilor de urgență și intervenția în timp real.

Prin reorganizare se introduc atribuții, în sarcina unor compartimente stabilite prin ROF, prin care se  va gestiona problematicile legate de Reziliență (conform angajamentelor României la NATO), precum:

– colaborare interinstituțională cu alte structuri ale Sistemului de Siguranță Națională  și alte asemenea probleme neclasate în altă parte,

– Reziliență N.A.T.O/ UE și relația cu M.A.P.N,

– Pregătirea Economiei naționale și teritoriului pentru Apărare, Mobilizare, Rechiziții, – A.N.R.S.P.S.”, se arată în textul de act normative citat.

În textul de fundamentare a OUG, se vorbește despre necesitatea reorganizării Ministerului Energiei, în condițiile în care există presiuni pentru reducerea de cheltuieli la nivel guvernamental.

„În contextul actual, caracterizat de instabilitate geopolitică, crize energetice preconizate la nivel european și un climat global de insecuritate crescută, România se confruntă cu provocări majore în sectorul energetic, provocări care necesită o abordare strategică și organizată din partea statului. Hotărârile Guvernului, adoptate anual (exemplificăm  H.G. nr. 1141/2021, H.G. nr. 1128/2022 și H.G. nr. 877/2023) care reglementează constituirea Comandamentului Energetic de Iarnă, subliniază importanța unei structuri care să monitorizeze și să gestioneze funcționarea Sistemului Electroenergetic Național (SEN) în perioade critice. Totuși, această structură temporară, limitată la sezonul rece, nu este suficientă pentru a face față tuturor riscurilor și vulnerabilităților pe care le implică sectorul energetic al României pe tot parcursul anului.

Înființarea unui Comandament Energetic Național, cu caracter permanent, este o necesitate stringentă, având în vedere riscurile asociate lipsei unei structuri stabile și continue care să gestioneze în mod unitar și eficient sectorul energetic național. Acest comandament nu ar trebui să fie confundat cu structurile existente pentru situații de urgență, cum ar fi cele prevăzute de Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență. În timp ce acestea sunt esențiale pentru gestionarea unor crize imediate și imprevizibile, un Comandament Energetic Național ar avea un rol proactiv și permanent, concentrându-se pe prevenirea crizelor, asigurarea continuității operaționale și securizarea infrastructurii energetice, asigurarea fluxurilor de aprovizionare și coordonarea unitară a sistemului.”, arată actul normativ.

Ministerul Energiei are 346 de posturi și cheltuieli anuale de personal de 50 de milioane lei.