România – un contract de peste două miliarde de dolari pentru sistemul SPYDER (VIDEO)

Ministerul Apărării din România a selectat antreprenorul israelian Rafael Advanced Defense Systems pentru sistemul SPYDER.

Acesta vizează dotarea armatei române cu sisteme de rachete cu rază scurtă și foarte scurtă de acțiune (SHORAD/VSHORAD).

România cumpără sistemul de apărare israelian SPYDER

Germania devine al doilea producător mondial de vehicule electrice

16:23

2025 a adus un recul în ceea ce privește vânzările de alimente

15:12

România, stat membru NATO situat pe flancul estic al alianței și aflat în proximitatea conflictului militar ruso-ucrainean, face un pas esențial în direcția consolidării capacităților sale de apărare aeriană. Țara noastră a fost afectată de războiul din Ucraina, inclusiv prin căderea unor drone și rachete în apropierea graniței cu țara vecină.

În acest context, nevoia unui scut antiaerian modern și mobil a devenit stringentă. Deși contractul nu a fost semnat, analiștii militari sunt aproape convinși că sistemul ales este SPYDER (Surface-to-air PYthon and DERby). Este vorba despre o platformă mobilă, testată în luptă, care a demonstrat recent eficacitate pe frontul de nord al Israelului, transmite IsraelHayom.com.

Sistemul israelian este capabil să intercepteze o gamă variată de amenințări aeriene, de la drone și elicoptere, până la avioane de luptă sau rachete de croazieră. Acesta utilizează două tipuri de rachete, Python-5 (cu ghidare în infraroșu) și Derby (cu ghidare radar activ), oferind o acoperire eficientă împotriva țintelor multiple. El este deja utilizat operațional de Israel, inclusiv în conflictele recente de la granița cu Liban.

Pentru România, aflată într-un proces de tranziție de la echipamentele sovietice învechite la tehnologii moderne, achiziția SPYDER reprezintă un salt calitativ esențial în modernizarea apărării aeriene.

Cum a fost aleasă compania israeliană

Achiziția a fost precedată de o competiție dură între mai mulți furnizori internaționali, printre care se numără și companiile MBDA (Franța) și Diehl Defence (Germania). Acestea ar fi fost eliminate din cursă deoarece ofertele depășeau semnificativ bugetul stabilit de autoritățile române. Oferta celor de la Rafael Advanced Defense Systems, deși și aceasta era puțin peste buget (cu circa 10%), a fost considerată acceptabilă din punct de vedere financiar.

Pentru a rămâne competitivă, oferta israeliană ar include radare livrate de compania poloneză PGZ, și nu radarele proprii Rafael, testate în luptă. Chiar dacă Polonia este un partener NATO important, experiența operațională a sistemelor sale radar nu este la același nivel, ceea ce a stârnit anumite îngrijorări în rândul analiștilor militari din România.

De asemenea, integrarea sistemelor de comandă și de control între cele două rachete utilizate (Derby și Python) este un aspect delicat, care ar putea genera provocări tehnice în operare și interoperabilitate cu restul structurilor de apărare NATO.

Salt calitativ uriaș în materie de apărăre antiaeriană

Această achiziție nu este doar o modernizare, ci o revoluție, potrivit Defenseromania.ro. Ea vine la scurt timp după decizia României de a achiziționa componente din sistemul Iron Dome, tot de la un consorțiu israelian. Împreună, aceste contracte semnalează o apropiere accelerată între România și Israel în domeniul tehnologiilor de apărare, într-o perioadă în care cooperarea militară este din ce în ce mai necesară în flancul estic al NATO.

Potrivit presei israeliene, contractul cu România ar putea deveni a doua cea mai mare vânzare de echipamente militare din istoria Israelului, consolidând poziția Rafael ca furnizor global de soluții avansate în domeniul apărării.

Modernizarea armatei române nu se limitează la sistemul SPYDER. Autoritățile de la București au investit recent în avioane F-16, tancuri americane Abrams, obuziere autopropulsate sud-coreene și alte echipamente esențiale pentru interoperabilitatea cu NATO. România își asumă astfel un rol tot mai activ ca bastion de apărare în sud-estul Europei, într-un moment în care provocările de securitate se intensifică la granițele alianței.