Scăderea PIB-ului nu este neapărat o veste proastă pentru România

Scăderea Produsului Intern Brut al României în primul trimestru din 2026 nu trebuie interpretată automat ca un semnal negativ pentru economie. Cristian Păun susține că reculul economic poate avea, paradoxal, o semnificație pozitivă, deoarece reflectă corectarea unei perioade de creștere artificială alimentată de consum excesiv, deficit bugetar și împrumuturi costisitoare.

Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, economia României a scăzut în primele trei luni din 2026 cu 1,7% față de aceeași perioadă a anului trecut și cu 0,2% comparativ cu trimestrul anterior. În 2025, PIB-ul României a avansat cu doar 0,7% în termeni reali, iar în ultimul trimestru al anului trecut economia a înregistrat deja un recul de 1,8% față de trimestrul precedent.

„O creștere artificială va fi înlocuită de una reală”

Într-o analiză publicată pe pagina sa de Facebook, Cristian Păun afirmă că principala cauză a încetinirii economice este reducerea consumului alimentat ani la rând de deficite și datorii.

IT-ul rămâne lider la salarii. Petrolul și gazele, pe locul doi în clasamentul celor mai bine plătite domenii

15:34

Șapte din zece români din diaspora nu vor să revină în țară în următorul an, deși majoritatea investesc deja în România

13:40

„E rău că scade PIB-ul? Patru sunt cauzele majore ale situației economice de astăzi”, explică economistul.

Prima cauză indicată de acesta este diminuarea consumului susținut prin împrumuturi și cheltuieli bugetare excesive.

„A scăzut consumul pe deficit și datorie alimentat de bani ‘din elicopter’ pe care nu îi aveam, pe care nu îi produceam, îi împrumutam la niște dobânzi sufocante: ajustarea PIB are, din această perspectivă, o conotație pozitivă. O creștere artificială va fi curând înlocuită de una reală, sustenabilă, ajustată la potențialul real al economiei”, susține Cristian Păun.

Inflația și deficitul bugetar continuă să apese asupra economiei

Profesorul universitar atrage atenția că inflația rămâne una dintre cele mai mari probleme ale economiei românești.

„Inflația continuă să crească, să rămână sus”, afirmă economistul. Acesta explică faptul că majorarea prețurilor reduce impactul pozitiv al creșterii nominale a PIB-ului și estimează că fiecare punct procentual de deficit bugetar generează aproximativ 0,3 puncte procentuale de inflație.

„Deci acel 9-8% deficit produce natural anual 3% din inflație”, precizează Cristian Păun.

În opinia sa, reducerea deficitului bugetar ar putea contribui la temperarea inflației și la reluarea unei creșteri economice mai sănătoase.

Taxele mai mari și lipsa reformelor frânează dezvoltarea

O altă cauză importantă a încetinirii economiei este, potrivit profesorului, blocarea reformelor și tendința de a compensa lipsa acestora prin majorări de taxe.

„Economia scade și pentru că România nu se reformează. Este consecința directă a lipsei de reforme care ne obligă mereu la taxe tot mai mari și mai sufocante”, avertizează Cristian Păun.

Economistul consideră că politicile fiscale prociclice și ezitarea autorităților de a implementa reforme structurale afectează competitivitatea și capacitatea economiei de a crește pe baze solide.

Problemele Europei se resimt direct în România

Cristian Păun subliniază și influența mediului extern asupra economiei naționale. Europa, principalul partener comercial și cel mai important susținător financiar al României, traversează la rândul său o perioadă dificilă.

„Așa cum creșterea lui nu înseamnă neapărat dezvoltare, nicio scăderea lui nu este neapărat ceva negativ! Mai ales când vorbim de ajustări după niște excese populiste!”, concluzionează profesorul de economie.