Prima pagină » Tanczos Barna: „Programul Rabla trebuie regândit pe 3-4 ani”

Tanczos Barna: „Programul Rabla trebuie regândit pe 3-4 ani”

Tanczos Barna: „Programul Rabla trebuie regândit pe 3-4 ani”
Foto: Pixabay

Vicepremierul Tanczos Barna atrage atenția asupra faptului că programul Rabla are nevoie de o strategie stabilă, valabilă pe termen mediu.

Oficialul guvernamental spune că schimbarea anuală a regulilor programului a creat instabilitate și confuzie. De aceea, s-ar impune o regândire pe 3-4 ani pentru ca programul să-și poată atinge obiectivele reale în materie de mediu și de mobilitate.

Tanczos Barna propune o strategie pe o perioadă de 3-4 ani

Tanczos Barna: „Programul Rabla trebuie regândit pe 3-4 ani”

Foto: Shutterstock

Programul Rabla a suferit modificări majore în acest an, mai ales în ceea ce privește bugetul și valoarea ecotichetelor. În opinia vicepremierului Tanczos Barna, aceste schimbări nu reprezintă cea mai inspirată decizie într-un context deja plin de provocări, potrivit Agerpres.

Afirmațiile au fost făcute de fostul ministru al mediului în cadrul celei de-a treia ediții a Forumului Mobilității Sustenabile și Accesibile. Evenimentul este organizat de Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile din România (APIA).

Barna a subliniat necesitatea unui dialog constant cu reprezentanții industriei auto. Acesta ar trebui să aibă loc mai ales pe tema programelor naționale de sprijin dedicate acestui sector. În același timp, vicepremierul a amintit că, în 2021, a avut loc o negociere fără precedent cu aceștia pentru a crea un program Rabla valabil pe patru ani.

Ediția din acest an a programului guvernamental de înnoire a parcului auto național a suferit modificări semnificative. Iar asta nu a fost un lucru bun în opinia lui Barna.

Ce spune Tanczos Barna

„Dialogul trebuie continuat cu sectorul auto și în privința programelor naționale de susținere acestui sector. Nu este un secret faptul că, în 2021, am negociat în premieră cu dumneavoastră (industria auto, n.r.) un program de patru ani pentru Programul ‘Rabla’, program care a fost modificat substanțial anul acesta. Nu consider că este cea mai bună decizie într-o perioadă cu provocări. Guvernul ia și decizii cu care nu suntem cu toți de acord… Nu vreau să spun că aș fi făcut eu altfel dacă eram în minister, dar cu siguranță ‘Rabla’ trebuie regândit pentru un termen de 3 – 4 ani, stabilite prioritățile, obiectivele și, împreună cu sectorul, trebuie să finalizăm practic un dialog care să ducă la o decizie pentru următorii patru ani. An de an, nu putem să venim cu modificări, nu putem să susținem această incertitudine, care practic pune într-o situație foarte neplăcută sectorul de vânzare. Acest dialog va ajuta cu siguranță și la stabilizarea vieții și va ajuta cu siguranță și întreprinzătorii din acest domeniu”, a precizat Barna.

Oficialul a mai adăugat că problema deficitului bugetar nu poate fi analizată strict din perspectivă contabilă. Tanczos Barna spune că trebuie găsite soluții care să genereze venituri sustenabile pe termen mediu și lung.

„Provocările regionale și globale care sunt în fața dumneavoastră trebuie analizate și trebuie să fie conștient și Guvernul care sunt acelea și cu ce le poate sprijini încă o dată pentru a ajuta acest pilon esențial al economiei naționale. Resursele pe care trebuie să le găsim în general, această discuție referitoare la deficitul bugetar nu poate fi privită doar din punct de vedere contabil. Economia națională este un organism mult mai complex, nu putem să ne uităm doar la intrări și ieșiri, de impozite, taxe, cheltuieli la nivelul bugetelor sau instituțiilor de stat. Trebuie să vedem de unde putem să generăm pe termen mediu și lung acele income, acele încasări”, a mai spus Tanczos Barna.

Câți bani mai sunt disponibili pentru Rabla?

80% dintre fondurile suplimentare alocate programului Rabla 2025 pentru persoane fizice s-au epuizat foarte repede. Mai exact, în doar patru ore după redeschiderea sesiunii din 6 noiembrie.

Cererea record a depășit așteptările autorităților, confirmând că acesta este unul dintre cele mai populare programe de sprijin guvernamental din România în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi.

Conform datelor oficiale, la acel moment mai erau disponibile 1,2 milioane de lei pentru vehicule electrice. Pentru mașinile cu motorizare termică mai pot fi accesate în total peste 9,1 milioane de lei. Programul rămâne deschis până la 15 decembrie 2025, ora 23:59, sau până la epuizarea bugetului, anunță Administrația Fondului pentru Mediu (AFM).

Alte articole importante
România rămâne pe ultimul loc în UE la durata vieții profesionale. Românii lucrează, în medie, cu aproape cinci ani mai puțin decât europenii
România rămâne pe ultimul loc în UE la durata vieții profesionale. Românii lucrează, în medie, cu aproape cinci ani mai puțin decât europenii
România continuă să ocupe ultima poziție în Uniunea Europeană în ceea ce privește durata estimată a vieții profesionale, chiar dacă indicatorul a înregistrat o ușoară îmbunătățire în ultimii ani. Datele publicate de Eurostat arată că un român în vârstă de 15 ani este așteptat să petreacă în câmpul muncii, în medie, 32,7 ani, cu aproape […]
Cum a schimbat digitalizarea ANAF relația cu firmele din România: urmează controale fiscale mult mai precise, pe baza datelor colectate în timp real
Cum a schimbat digitalizarea ANAF relația cu firmele din România: urmează controale fiscale mult mai precise, pe baza datelor colectate în timp real
Digitalizarea accelerată a ANAF schimbă fundamental relația dintre stat și mediul de afaceri. După introducerea sistemelor RO e-Factura, SAF-T, RO e-Transport și, mai recent, RO e-TVA, autoritățile fiscale au acces la un volum fără precedent de informații despre activitatea companiilor, iar următoarea etapă va fi utilizarea acestor date pentru controale fiscale mult mai țintite și […]
Nokia a renunțat la telefoane și pariază pe inteligența artificială. Cum a devenit unul dintre marii câștigători ai boom-ului AI
Tehnologie
Nokia a renunțat la telefoane și pariază pe inteligența artificială. Cum a devenit unul dintre marii câștigători ai boom-ului AI
Compania finlandeză Nokia, odinioară simbolul telefoanelor mobile indestructibile, traversează una dintre cele mai spectaculoase transformări din istoria sa. După ce a ieșit definitiv din afacerea telefoanelor, grupul s-a repoziționat în centrul revoluției inteligenței artificiale, furnizând infrastructura care face posibilă funcționarea marilor centre de date AI. Strategia începe să dea rezultate: veniturile din acest segment cresc […]
Ce se întâmplă cu banii din factura de telefon și internet. Analiză: Din 100 de lei plătiți, doar 7 lei ajung în salariile angajaților
Tehnologie
Ce se întâmplă cu banii din factura de telefon și internet. Analiză: Din 100 de lei plătiți, doar 7 lei ajung în salariile angajaților
Mai bine de jumătate din valoarea unei facturi de telecomunicații ajunge la furnizori și subcontractori, aproape 18% acoperă investițiile în infrastructură, iar statul încasează aproximativ 15,5% sub formă de taxe și contribuții. O analiză realizată de analistul financiar Iancu Guda arată cum sunt distribuiți banii plătiți lunar de clienți pentru serviciile de telefonie și internet […]
Dăianu: Majorarea taxelor era inevitabilă. Șeful Consiliului Fiscal spune că România poate evita noi impozite în 2027 dacă își ține deficitul sub control
Dăianu: Majorarea taxelor era inevitabilă. Șeful Consiliului Fiscal spune că România poate evita noi impozite în 2027 dacă își ține deficitul sub control
România nu avea cum să evite majorarea taxelor și impozitelor, în condițiile unui deficit bugetar foarte ridicat, însă dacă măsurile de consolidare fiscală vor fi aplicate consecvent, nu va mai fi nevoie de noi creșteri de taxe în 2027. Este mesajul transmis de președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, care estimează că economia ar putea reveni […]
IMM-urile, prinse între birocrație, deficit și lipsa digitalizării. Leonardo Badea: „O parte din fragilitatea IMM-urilor este indusă chiar de stat”
Companii
IMM-urile, prinse între birocrație, deficit și lipsa digitalizării. Leonardo Badea: „O parte din fragilitatea IMM-urilor este indusă chiar de stat”
Prim-viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea, avertizează că mediul de afaceri din România este afectat nu doar de provocările economice, ci și de probleme generate chiar de stat. Oficialul băncii centrale susține că birocrația excesivă, lipsa de predictibilitate a politicilor publice și dificultățile de finanțare slăbesc reziliența IMM-urilor, în timp ce digitalizarea și inteligența artificială ar putea […]