Turismul intern intră pe o pantă abruptă: jumătate de milion de români au renunțat la vacanțele din țară în 2025

Turismul intern din România traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimul deceniu, potrivit celor mai recente date oficiale și analizelor din industrie. Deși numărul turiștilor străini a înregistrat creșteri modeste în 2025, acestea nu reușesc să acopere prăbușirea severă a turismului intern, unde România a pierdut aproape 500.000 de turiști români într-un singur an. Semnalul de alarmă vine atât din statisticile Institutului Național de Statistică (INS), cât și din declarațiile reprezentanților Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT).

Vicepreședintele ANAT, Adrian Voican, a explicat într-un mesaj video că aceste evoluții confirmă un trend descendent accentuat, ignorat până acum de autorități. „Micile creșteri de la turismul de incoming – de aducere a turiștilor străini – nu compensează nici pe departe scăderile masive din turismul intern”, a subliniat acesta.

Datele INS confirmă declinul: noiembrie, cea mai slabă lună din an

Potrivit cifrelor publicate de INS, luna noiembrie 2025 a fost cea mai slabă din punct de vedere al consumului turistic intern. Sosirile turiștilor români au scăzut cu aproape 9% față de noiembrie 2024, într-un context în care, din 11 luni analizate, doar două au consemnat evoluții pozitive.

BVB încetinește. Corecții ample pe acțiunile vedetă și recul pe AeRO

21:37

Schimbările climatice amenință un sector evaluat la 2,3 trilioane de dolari

20:38

„Noiembrie este cea mai slabă lună, cu rezervări mai puține cu aproape 9% decât în noiembrie trecut și asta într-un context în care, din 11 luni, în afară de ianuarie, când am avut o lună foarte bună cu zăpadă, și mai, în zona de libere legate de Paște, am avut 9 luni de scăderi care s-au accentuat în partea finală a anului”, a declarat Adrian Voican.

Acesta a atras atenția că semnalele de alarmă transmise repetat de ANAT și de alte organizații din turism nu au fost urmate de măsuri concrete. „Guvernul a părut surd, nu a luat nicio măsură. Avem mai puține vouchere de vacanță, avem TVA mărit, avem o instabilitate internă și externă care aduc o oarecare îngrijorare în rândul românilor”, a explicat vicepreședintele ANAT.

De ce aleg românii să plece în străinătate sau să renunțe complet la vacanțe

Un factor major care a influențat comportamentul turiștilor români în 2025 a fost integrarea completă a României în spațiul Schengen. Această schimbare a facilitat accesul rapid către destinații externe, puternic promovate și adesea mai competitive din punct de vedere al raportului calitate-preț.

„România e o țară Schengen cu drepturi depline din 2025 și este mai ușor ca turiștii români foarte buni consumatori să fie atrași de destinații externe care se promovează activ”, a spus Voican. Totodată, o parte semnificativă a populației a ales să nu mai plece deloc în vacanță, pe fondul scumpirilor și al incertitudinilor economice.

Instabilitatea, lipsa predictibilității și reducerea stimulentelor financiare au dus la un comportament de consum de tip „last minute”. „Românii merg, dar nu mai avem vacanțe predictibile”, a explicat reprezentantul ANAT, subliniind fragilitatea actuală a pieței interne de turism.

Turismul de incoming crește, dar rămâne insuficient

Pe fondul declinului intern, există totuși o evoluție pozitivă: creșterea numărului de turiști străini. În luna noiembrie 2025, România a înregistrat cu 9% mai mulți turiști străini, iar pe întreg anul, avansul a fost de 7%. Cu toate acestea, structura pieței rămâne dezechilibrată.

„Avem peste 80% turiști români în total și doar 20% turiști străini, adică o proporție de 1 la 5”, a precizat Adrian Voican. Concret, România a câștigat puțin peste 150.000 de turiști străini, dar a pierdut între 450.000 și 500.000 de turiști români.

Reprezentanții industriei atrag atenția că, fără investiții și campanii de promovare susținute, nici turismul de incoming nu poate deveni un pilon de compensare. Incertitudinea bugetară pentru anul 2026 accentuează problemele. „Suntem în ianuarie și nu avem bugetul României, nu știm dacă mergem la târgurile din ianuarie și februarie care sunt foarte importante pentru începutul de an”, a avertizat Voican.

Un turism „cu două viteze”

O analiză realizată de BIBI Touroperator, pe baza datelor INS, descrie anul 2025 ca fiind unul cu evoluții contrastante. Debutul a fost marcat de optimism, cu o creștere de aproximativ 10% în primele luni, însă această tendință s-a inversat rapid.

„Luna ianuarie 2025 a reprezentat punctul culminant al sectorului, înregistrând o creștere de 10,0% a numărului de turiști români comparativ cu anul precedent”, arată analiza. În februarie a urmat o corecție de -4,5%, iar scăderile s-au accentuat în sezonul estival.

Scăderile din iunie (-4,2%) și iulie (-4,4%) au culminat cu un regres de -6,3% în august, lună tradițional de vârf pentru turismul românesc. Potrivit analizei, prețurile ridicate și percepția unui raport calitate-preț deficitar au direcționat românii către destinații externe din bazinul mediteranean sau din țările vecine.

Noiembrie, semnalul de alarmă pentru economie

Cel mai grav semnal vine din datele lunii noiembrie, când turismul intern a suferit o contracție de -8,9%, cea mai mare scădere lunară din 2025. Analiza BIBI Touroperator indică o epuizare a bugetelor pentru vacanțe și o reducere drastică a consumului.

„Absența unor stimulente financiare, precum voucherele de vacanță, combinată cu o inflație persistentă în sectorul serviciilor, a dus la un abandon masiv al planurilor de călătorie”, se arată în document.

Pe ansamblu, sosirile în structurile de primire turistică au scăzut cu 2,2% în primele 11 luni din 2025, iar numărul înnoptărilor s-a diminuat cu 1,4%. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a coborât la 30,3%, cu 1,1 puncte procentuale sub nivelul din 2024.

Datele pentru luna noiembrie confirmă tendința: sosirile au scăzut cu 5,6%, iar înnoptările cu 5,5%, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Durata medie a șederii a ajuns la 1,9 zile pentru turiștii români, semn al reducerii drastice a escapadelor de weekend și a vacanțelor mai lungi.