Prima pagină » UE continuă să plătească Rusia: 33 de miliarde de euro pentru gaze lichefiate, în plină criză a războiului din Ucraina

UE continuă să plătească Rusia: 33 de miliarde de euro pentru gaze lichefiate, în plină criză a războiului din Ucraina

UE continuă să plătească Rusia: 33 de miliarde de euro pentru gaze lichefiate, în plină criză a războiului din Ucraina
Fotografii: Shutterstock

Deși conflictul din Ucraina a schimbat radical relațiile comerciale și geopolitice, Uniunea Europeană continuă să importe gaze naturale lichefiate (GNL) din Rusia în valoare de aproape 33 de miliarde de euro de la începutul războiului. Această realitate, dezvăluită de un raport recent, stârnește critici dure din partea unor politicieni europeni care cer oprirea imediată a acestor importuri.

Importuri masive de GNL din Rusia în plină invazie

Conform datelor Eurostat obținute de revista germană „Stern”, Uniunea Europeană a importat gaze naturale lichefiate rusești în valoare totală de 32,7 miliarde de euro în perioada februarie 2022 – martie 2025, adică de la debutul războiului din Ucraina până în prezent. În aceeași perioadă, UE a achiziționat GNL și din Statele Unite în valoare de 95,1 miliarde de euro, semn că piața europeană este încă puternic dependentă de importuri externe pentru a-și asigura necesarul energetic.

Critici ascuțite: „Inacceptabil să continuăm importurile”

Sahra Wagenknecht, lidera partidului Sahra Wagenknecht Alliance (BSW), a condamnat ceea ce ea numește „duble standarde costisitoare în politica de sancțiuni”. Ea subliniază că, în timp ce gazul rusesc livrat prin conducte este considerat tabu în Germania, UE continuă să cheltuiască sume uriașe pe gazul rusesc lichefiat. Partidul său a pledat pentru reluarea funcționării conductelor Nord Stream, o poziție controversată în contextul actual, scrie RedactionNetzwerk Deutschland.

Pe de altă parte, Marie-Agnes Strack-Zimmermann, președinta Comisiei pentru Securitate și Apărare din Parlamentul European și membră a Partidului Liberal Democrat (FDP), a lansat un apel ferm pentru oprirea imediată a importurilor de gaze rusești.

„Este absolut inacceptabil ca, la trei ani de la începutul războiului brutal de agresiune al lui Putin, Uniunea Europeană să continue să importe gaze naturale lichefiate din Rusia în valoare de miliarde de euro”, a declarat ea.

Potrivit acesteia, fiecare euro plătit pentru GNL-ul rusesc finanțează „mașinăria de război a lui Putin”. Strack-Zimmermann a caracterizat situația drept „o declarație de faliment în politica energetică și, mai ales, un eșec în politica de securitate”.

Planuri UE pentru eliminarea importurilor până în 2027

În contextul acestor critici și al presiunilor politice, Comisia Europeană pregătește un plan ambițios pentru a elimina treptat importurile de gaze rusești până la sfârșitul anului 2027. Potrivit unor oficiali europeni citați de Reuters și Bloomberg, în luna iunie 2025 va fi prezentat un set de măsuri legislative care vor include:

  • Interzicerea semnării de noi contracte pentru gaze naturale și gaze naturale lichefiate din Rusia până la sfârșitul anului 2025.
  • Eliminarea treptată a contractelor existente până la finele anului 2027, cu posibilitatea de a invoca clauza de forță majoră pentru a rezilia acordurile fără penalități.
  • Restricții suplimentare privind importurile de petrol, uraniu și alte materiale nucleare din Rusia.
  • Aceste măsuri fac parte dintr-un angajament neobligatoriu al UE de a pune capăt dependenței energetice de Rusia, după invazia Moscovei în Ucraina din 2022.

Contextul energetic actual: Dependența și alternativele

Deși importurile de gaze rusești prin conducte au scăzut semnificativ după 2022, Rusia rămâne un furnizor important de gaze naturale lichefiate pentru Europa. Aceste importuri au crescut, parțial ca urmare a reducerii livrărilor prin conducte și a nevoii UE de a asigura securitatea energetică în condiții dificile.

În prezent, aproximativ 19% din gazul consumat în UE provine din Rusia, prin conducte precum TurkStream și prin livrările de GNL. Această proporție este mult mai mică față de circa 40% înainte de război, dar încă semnificativă. Mai mult, multe state europene încă au contracte „take-or-pay” cu Gazprom, care îi obligă să plătească pentru volumele contractate, chiar dacă refuză livrările.

Impactul politic și economic

Pe lângă presiunile politice pentru oprirea importurilor, există și provocări practice. Statele membre UE trebuie să aprobe în unanimitate noile sancțiuni, iar țări precum Slovacia și Ungaria, care depind în mare măsură de gazul rusesc prin conducte, s-au opus până acum unor măsuri mai dure, invocând riscul creșterii prețurilor la energie.

În același timp, Franța, Belgia și alte țări au cerut o monitorizare mai strictă a importurilor de gaze lichefiate rusești, în special a flotei de nave implicate în aceste tranzacții.

O dilema energetică și morală pentru UE

În ciuda sancțiunilor și a eforturilor de a reduce dependența energetică de Rusia, Uniunea Europeană continuă să importe gaze naturale lichefiate rusești în valoare de miliarde de euro, finanțând indirect războiul din Ucraina. Criticile politice se intensifică, iar planurile de eliminare a acestor importuri până în 2027 sunt în curs de finalizare.

Această situație reflectă complexitatea tranziției energetice și a politicii externe europene, unde interesele economice, securitatea energetică și valorile democratice se intersectează într-un context geopolitic extrem de tensionat.

Alte articole importante
România rămâne pe ultimul loc în UE la durata vieții profesionale. Românii lucrează, în medie, cu aproape cinci ani mai puțin decât europenii
România rămâne pe ultimul loc în UE la durata vieții profesionale. Românii lucrează, în medie, cu aproape cinci ani mai puțin decât europenii
România continuă să ocupe ultima poziție în Uniunea Europeană în ceea ce privește durata estimată a vieții profesionale, chiar dacă indicatorul a înregistrat o ușoară îmbunătățire în ultimii ani. Datele publicate de Eurostat arată că un român în vârstă de 15 ani este așteptat să petreacă în câmpul muncii, în medie, 32,7 ani, cu aproape […]
Cum a schimbat digitalizarea ANAF relația cu firmele din România: urmează controale fiscale mult mai precise, pe baza datelor colectate în timp real
Cum a schimbat digitalizarea ANAF relația cu firmele din România: urmează controale fiscale mult mai precise, pe baza datelor colectate în timp real
Digitalizarea accelerată a ANAF schimbă fundamental relația dintre stat și mediul de afaceri. După introducerea sistemelor RO e-Factura, SAF-T, RO e-Transport și, mai recent, RO e-TVA, autoritățile fiscale au acces la un volum fără precedent de informații despre activitatea companiilor, iar următoarea etapă va fi utilizarea acestor date pentru controale fiscale mult mai țintite și […]
Nokia a renunțat la telefoane și pariază pe inteligența artificială. Cum a devenit unul dintre marii câștigători ai boom-ului AI
Tehnologie
Nokia a renunțat la telefoane și pariază pe inteligența artificială. Cum a devenit unul dintre marii câștigători ai boom-ului AI
Compania finlandeză Nokia, odinioară simbolul telefoanelor mobile indestructibile, traversează una dintre cele mai spectaculoase transformări din istoria sa. După ce a ieșit definitiv din afacerea telefoanelor, grupul s-a repoziționat în centrul revoluției inteligenței artificiale, furnizând infrastructura care face posibilă funcționarea marilor centre de date AI. Strategia începe să dea rezultate: veniturile din acest segment cresc […]
Ce se întâmplă cu banii din factura de telefon și internet. Analiză: Din 100 de lei plătiți, doar 7 lei ajung în salariile angajaților
Tehnologie
Ce se întâmplă cu banii din factura de telefon și internet. Analiză: Din 100 de lei plătiți, doar 7 lei ajung în salariile angajaților
Mai bine de jumătate din valoarea unei facturi de telecomunicații ajunge la furnizori și subcontractori, aproape 18% acoperă investițiile în infrastructură, iar statul încasează aproximativ 15,5% sub formă de taxe și contribuții. O analiză realizată de analistul financiar Iancu Guda arată cum sunt distribuiți banii plătiți lunar de clienți pentru serviciile de telefonie și internet […]
Dăianu: Majorarea taxelor era inevitabilă. Șeful Consiliului Fiscal spune că România poate evita noi impozite în 2027 dacă își ține deficitul sub control
Dăianu: Majorarea taxelor era inevitabilă. Șeful Consiliului Fiscal spune că România poate evita noi impozite în 2027 dacă își ține deficitul sub control
România nu avea cum să evite majorarea taxelor și impozitelor, în condițiile unui deficit bugetar foarte ridicat, însă dacă măsurile de consolidare fiscală vor fi aplicate consecvent, nu va mai fi nevoie de noi creșteri de taxe în 2027. Este mesajul transmis de președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, care estimează că economia ar putea reveni […]
IMM-urile, prinse între birocrație, deficit și lipsa digitalizării. Leonardo Badea: „O parte din fragilitatea IMM-urilor este indusă chiar de stat”
Companii
IMM-urile, prinse între birocrație, deficit și lipsa digitalizării. Leonardo Badea: „O parte din fragilitatea IMM-urilor este indusă chiar de stat”
Prim-viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea, avertizează că mediul de afaceri din România este afectat nu doar de provocările economice, ci și de probleme generate chiar de stat. Oficialul băncii centrale susține că birocrația excesivă, lipsa de predictibilitate a politicilor publice și dificultățile de finanțare slăbesc reziliența IMM-urilor, în timp ce digitalizarea și inteligența artificială ar putea […]