Prima pagină » UE continuă să plătească Rusia: 33 de miliarde de euro pentru gaze lichefiate, în plină criză a războiului din Ucraina

UE continuă să plătească Rusia: 33 de miliarde de euro pentru gaze lichefiate, în plină criză a războiului din Ucraina

UE continuă să plătească Rusia: 33 de miliarde de euro pentru gaze lichefiate, în plină criză a războiului din Ucraina
Fotografii: Shutterstock

Deși conflictul din Ucraina a schimbat radical relațiile comerciale și geopolitice, Uniunea Europeană continuă să importe gaze naturale lichefiate (GNL) din Rusia în valoare de aproape 33 de miliarde de euro de la începutul războiului. Această realitate, dezvăluită de un raport recent, stârnește critici dure din partea unor politicieni europeni care cer oprirea imediată a acestor importuri.

Importuri masive de GNL din Rusia în plină invazie

Conform datelor Eurostat obținute de revista germană „Stern”, Uniunea Europeană a importat gaze naturale lichefiate rusești în valoare totală de 32,7 miliarde de euro în perioada februarie 2022 – martie 2025, adică de la debutul războiului din Ucraina până în prezent. În aceeași perioadă, UE a achiziționat GNL și din Statele Unite în valoare de 95,1 miliarde de euro, semn că piața europeană este încă puternic dependentă de importuri externe pentru a-și asigura necesarul energetic.

Critici ascuțite: „Inacceptabil să continuăm importurile”

Sahra Wagenknecht, lidera partidului Sahra Wagenknecht Alliance (BSW), a condamnat ceea ce ea numește „duble standarde costisitoare în politica de sancțiuni”. Ea subliniază că, în timp ce gazul rusesc livrat prin conducte este considerat tabu în Germania, UE continuă să cheltuiască sume uriașe pe gazul rusesc lichefiat. Partidul său a pledat pentru reluarea funcționării conductelor Nord Stream, o poziție controversată în contextul actual, scrie RedactionNetzwerk Deutschland.

Pe de altă parte, Marie-Agnes Strack-Zimmermann, președinta Comisiei pentru Securitate și Apărare din Parlamentul European și membră a Partidului Liberal Democrat (FDP), a lansat un apel ferm pentru oprirea imediată a importurilor de gaze rusești.

„Este absolut inacceptabil ca, la trei ani de la începutul războiului brutal de agresiune al lui Putin, Uniunea Europeană să continue să importe gaze naturale lichefiate din Rusia în valoare de miliarde de euro”, a declarat ea.

Potrivit acesteia, fiecare euro plătit pentru GNL-ul rusesc finanțează „mașinăria de război a lui Putin”. Strack-Zimmermann a caracterizat situația drept „o declarație de faliment în politica energetică și, mai ales, un eșec în politica de securitate”.

Planuri UE pentru eliminarea importurilor până în 2027

În contextul acestor critici și al presiunilor politice, Comisia Europeană pregătește un plan ambițios pentru a elimina treptat importurile de gaze rusești până la sfârșitul anului 2027. Potrivit unor oficiali europeni citați de Reuters și Bloomberg, în luna iunie 2025 va fi prezentat un set de măsuri legislative care vor include:

  • Interzicerea semnării de noi contracte pentru gaze naturale și gaze naturale lichefiate din Rusia până la sfârșitul anului 2025.
  • Eliminarea treptată a contractelor existente până la finele anului 2027, cu posibilitatea de a invoca clauza de forță majoră pentru a rezilia acordurile fără penalități.
  • Restricții suplimentare privind importurile de petrol, uraniu și alte materiale nucleare din Rusia.
  • Aceste măsuri fac parte dintr-un angajament neobligatoriu al UE de a pune capăt dependenței energetice de Rusia, după invazia Moscovei în Ucraina din 2022.

Contextul energetic actual: Dependența și alternativele

Deși importurile de gaze rusești prin conducte au scăzut semnificativ după 2022, Rusia rămâne un furnizor important de gaze naturale lichefiate pentru Europa. Aceste importuri au crescut, parțial ca urmare a reducerii livrărilor prin conducte și a nevoii UE de a asigura securitatea energetică în condiții dificile.

În prezent, aproximativ 19% din gazul consumat în UE provine din Rusia, prin conducte precum TurkStream și prin livrările de GNL. Această proporție este mult mai mică față de circa 40% înainte de război, dar încă semnificativă. Mai mult, multe state europene încă au contracte „take-or-pay” cu Gazprom, care îi obligă să plătească pentru volumele contractate, chiar dacă refuză livrările.

Impactul politic și economic

Pe lângă presiunile politice pentru oprirea importurilor, există și provocări practice. Statele membre UE trebuie să aprobe în unanimitate noile sancțiuni, iar țări precum Slovacia și Ungaria, care depind în mare măsură de gazul rusesc prin conducte, s-au opus până acum unor măsuri mai dure, invocând riscul creșterii prețurilor la energie.

În același timp, Franța, Belgia și alte țări au cerut o monitorizare mai strictă a importurilor de gaze lichefiate rusești, în special a flotei de nave implicate în aceste tranzacții.

O dilema energetică și morală pentru UE

În ciuda sancțiunilor și a eforturilor de a reduce dependența energetică de Rusia, Uniunea Europeană continuă să importe gaze naturale lichefiate rusești în valoare de miliarde de euro, finanțând indirect războiul din Ucraina. Criticile politice se intensifică, iar planurile de eliminare a acestor importuri până în 2027 sunt în curs de finalizare.

Această situație reflectă complexitatea tranziției energetice și a politicii externe europene, unde interesele economice, securitatea energetică și valorile democratice se intersectează într-un context geopolitic extrem de tensionat.

Alte articole importante
DECLARAȚII EXCLUSIVE
Mariana Rufa, directoarea Asociației Businessului European: „România, pentru Republica Moldova, este cel mai important partener din punct de vedere comercial”
Mariana Rufa, directoarea Asociației Businessului European: „România, pentru Republica Moldova, este cel mai important partener din punct de vedere comercial”
Integrarea economică dintre România și Republica Moldova nu este doar o consecință naturală a proximității geografice, ci rezultatul unui proces mai amplu de aliniere legislativă europeană, spune Mariana Rufa, directoarea Asociației Businessului European (EBA). Cadrul legislativ este dublat de politici de convergență instituțională și decizii strategice de investiții, adaugă executivul EBA, într-un interviu acordat în […]
Europa riscă să piardă investiţii-cheie în industria auto. Avertisment dur de la CEO-ul Stellantis
Companii
Europa riscă să piardă investiţii-cheie în industria auto. Avertisment dur de la CEO-ul Stellantis
Directorul general al grupului Stellantis, Antonio Filosa, avertizează că noul pachet de măsuri pentru industria auto, prezentat recent de Comisia Europeană, riscă să descurajeze investiţiile majore ale producătorilor în Europa. Declaraţiile au fost făcute într-un interviu acordat publicaţiei Financial Times şi vin într-un moment de tensiune maximă pentru sectorul auto european, aflat la intersecţia dintre […]
ANALIZĂ
China accelerează cursa pentru cipuri AI proprii. Alternativa locală la Nvidia, pas decisiv pentru controlul infrastructurilor critice
Tehnologie
China accelerează cursa pentru cipuri AI proprii. Alternativa locală la Nvidia, pas decisiv pentru controlul infrastructurilor critice
Anunțul Moore Threads Technology privind lansarea unei noi generații de cipuri pentru inteligență artificială marchează un nou pas în strategia Chinei de a-și reduce dependența de tehnologiile occidentale critice. Compania, fondată de un fost executiv Nvidia, vine cu o arhitectură proprie care promite creșteri semnificative de performanță și eficiență energetică, scrie Bloomberg. Și asta într-un […]
ANALIZĂ
Giganții tech critică politicile de reglementare pentru AI promovate de „țarul cripto” de la Casa Albă
Giganții tech critică politicile de reglementare pentru AI promovate de „țarul cripto” de la Casa Albă
Efortul administrației Trump de a centraliza reglementarea inteligenței artificiale la nivel federal a declanșat o reacție neașteptată chiar în interiorul industriei tech pe care încearcă să o protejeze. Printr-un ordin executiv conceput pentru a bloca inițiativele statelor americane, Casa Albă riscă să transforme politica AI dintr-un exercițiu de coordonare economică într-un conflict politic deschis, scrie […]
Piața muncii în 2025: ce joburi caută românii și ce salarii se oferă
Companii
Piața muncii în 2025: ce joburi caută românii și ce salarii se oferă
Un top realizat de o platformă de recrutare din România arată ce joburi au căutat românii în 2025. Piața muncii a avut un lider clar: jobul de șofer. Potrivit datelor centralizate de eJobs, această meserie a generat peste 1,35 milioane de căutări în acest an, mai mult decât orice altă poziție. Cu toate acestea, interesul […]
ANALIZĂ
Ce se schimbă de la 1 ianuarie 2026 pentru investitorii români pe piața de capital
Ce se schimbă de la 1 ianuarie 2026 pentru investitorii români pe piața de capital
Impozitul pe dividende va crește la 16% începând de la 1 ianuarie 2026, iar investitorii români care tranzacționează pe piața de capital se vor confrunta cu un regim fiscal complex, în funcție de tipul de intermediar utilizat. Legea 239/2025, care introduce al doilea pachet de măsuri fiscale al guvernului Bolojan, a fost publicată în Monitorul […]