Viața fără corporație: mega-iahturi, aventuri cu câini și clauze de confidențialitate

Generația Z renunță la joburile de birou și lucrează pentru miliardari, cel mai adesea pe post de bone sau de asistenți personali. Este, oricum, vorba despre o generație care are altă înțelepciune și alte priorități. Un studiu Deloitte din 2025 arată că doar 6% dintre membrii Generației Z își propun să ajungă în poziții de conducere. Mulți evită rolurile manageriale – un fenomen numit „conscious unbossing” -, pentru a-și păstra echilibrul între viața profesională și cea personală. În același timp, așteptările salariale ale acestor tineri sunt uriașe: potrivit unui studiu Empower, cei mai mulți dintre ei definesc succesul financiar printr-un venit de aproape 600.000 de dolari pe an, de șase ori mai mult decât generația Boomers. La mijlocul celor două imperative ale generației se află exact acest domeniu profesional: serviciile de elită pentru familii înstărite. Profilul noilor veniți în această branșă e foarte diferit în comparație cu cei care ajungeau în branșă în urmă cu două decade: acum sunt tineri, educați, cu diplome universitare. Agențiile specializate primesc mesaje de la oameni cu doctorate, de la foști avocați, antreprenori sau agenți imobiliari.

Bucătari de lux, șoferi personali, Maldive în decembrie

Cassidy O’Hagan a privit apele albastre din Maldive în mijlocul lui decembrie și a simțit că a reușit. Avea 28 de ani, se afla într-o stațiune ultra-exclusivistă, într-o vilă privată, iar pentru ea, aceasta era locul de muncă. A acceptat rolul de bonă pentru o familie extrem de bogată, care a dus-o din Colorado, în locuri la care nu visase vreodată să ajungă: ierni petrecute în Aspen, veri în Hamptons, călătorii în Puerto Rico, India și Dubai, plus croaziere pe ape europene, la bordul unui „mega, mega yacht”. O’Hagan are plan de pensii, asigurare medicală, concediu plătit și un salariu de șase cifre — între 150.000 și 250.000 de dolari, dar nu poate vorbi prea mult despre asta, având în vedere acordul de confidențialitate.

Pe lângă toate acestea, se bucură de mese pregătite de un bucătar privat, are o garderobă de bonă, șoferi personali și zboruri cu avionul privat la discreție. „Fostul meu jobul, în vânzări medicale, n-ar fi putut concura niciodată cu asta”, spune ea. Își imagina că, la vârsta asta, ar fi terminat facultatea de medicină. Dar, în 2021, după experiențe discutabile în cabinete și în companii de sănătate, a renunțat la aventura medicală și s-a alăturat valului tot mai mare de tineri din Generația Z care fug din mediul corporatist spre un domeniu foarte discret: să devină „personalul privat” al ultra-bogaților.

UE pregătește noi taxe pentru Shein, Temu și Alibaba în urma creșterii comerțului online

19:33

Anthropic va investi 50 de miliarde $ în infrastructura AI din SUA

18:59

Bone, majordomi, bucătari, șoferi și gărzi de corp

„Private staffing” este o infrastructură umană complexă, care susține luxul vieții celor foarte bogați: bone, asistenți executivi, manageri de proprietăți, majordomi, bucătari, șoferi și gărzi de corp. Pentru mulți tineri, această lume oferă ceva ce mediul corporatist nu mai poate garanta: cerere mare, salarii generoase, un stil de viață dinamic și o aură de exclusivitate.

Brian Daniel, fondatorul agenției Celebrity Personal Assistant Network, a început în 2007, când existau puțini specialiști de personal pentru miliardari. Astăzi, estimează că sunt cam 1.000 de agenții la nivel global. Jumătate dintre ele sunt doar în SUA. „Cererea e insațiabilă”, spune el. „Adâncimea și amploarea averilor sunt pur și simplu uluitoare”.

Dacă nu poți să-i învingi, servește-i

Trăim o eră a capitalismului „winner-takes-all”, în care cercetători AI primesc oferte fabuloase, de nouă cifre. Să nu uităm nici faptul că Elon Musk e pe cale să devină primul trilionar. Între timp, carierele oamenilor obișnuiți se destramă. Valuri de concedieri lovesc lumea gulerelor albe. Tot mai mulți tineri ajung la concluzia că, dacă nu pot ajunge în vârful ierarhiei, e mai profitabil să o deservească, scrie Business Insider.

În 2000, doar 322 de persoane figurau pe lista miliardarilor Forbes. Astăzi, sunt peste 3.000. Un raport UBS vorbește și despre „ascensiunea milionarului de rând” – adică e în creștere numărul celor cu active investibile între 1 și 5 milioane de dolari. Cei din această categorie sunt astăzi 52 de milioane, de patru ori mai mulți decât acum 25 de ani. Odată cu explozia averilor, au crescut și investițiile, au apărut vilele, avioanele și iahturile care trebuie întreținute. „Sunt atât de mulți oameni bogați… și nu cumpără o singură proprietate”, spune Daniel. „N-a existat niciodată o perioadă mai bună să intri în serviciul privat. Fiecare miliardar angajează mici armate care îi satisfac toate capriciile”.

După pandemie, o explozie a recrutărilor a dus la o competiție acerbă și la salarii în creștere, scrie Business Insider. „Există un deficit masiv de personal pentru categoria de elită”, afirmă Daniel. „Ai nevoie de cazare? Iată casa de oaspeți. Vrei mașină de serviciu? O primești. 401K, program fix, bonusuri – pur și simplu îți oferă tot”. Pe site-ul agenției Tiger Recruitment, o menajeră câștigă până la 120.000 de dolari, o bonă până la 150.000, iar un „head of personal assistants” – între 250.000 și 280.000. Un „director of residences”, care zboară între New York, East Hampton, Aspen și Bel Air, primește până la 250.000.

O lume paralelă, cu propriile reguli

În momentul în care O’Hagan a căutat primul job pentru o familie înstărită, în 2019, avea 22 de ani și se pregătea pentru examenul MCAT. După primul angajament, și-a dat seama imediat că intrase într-o lume complet diferită. Descrierea „mese incluse” s-a dovedit a însemna un bucătar de lux, care gătea zilnic pentru familie și pentru întregul personal. Ea era una dintre cele patru bone incluse în „echipa de îngrijire”. Lucra pentru un cuplu tânăr, moștenitori ai unui mare imperiu de afaceri. Casa mai avea asistenți personali, menajere, un „chief of staff” și un organizator dedicat al reședinței.

Deși jobul îi plăcea, încă visa la o carieră în medicină. „Tot aveam ideea că, oricât de solicitant și semnificativ ar fi, rolul de bonă nu e suficient de prestigios pentru mine”, spune ea. În 2021, s-a mutat la New York, într-un post de vânzări medicale. Lucra ore lungi în spitale, într-un mediu „puternic masculin”, pentru un salariu de 65.000 de dolari – care abia acoperea cheltuielile. Curând, s-a simțit epuizată și invizibilă. „Mi-am dat seama că renunțasem la o muncă ce reflecta cine sunt cu adevărat: empatică, intuitivă și orientată spre oameni”.

După mai puțin de un an, a renunțat la medicină și a revenit la meseria de bonă – de data aceasta cu ambiția de a lucra pentru elite. A colaborat cu agenții de personal privat și a obținut un post de bonă, într-o formulă rotativă, pentru o familie renumită din New York. Venitul i-a crescut imediat cu 40.000 de dolari pe an, iar beneficiile au revenit: mese pregătite de bucătar, garderobă plătită de familie și transport Uber acoperit integral. A fost o schimbare „de la zi la noapte” față de rutina corporatistă, spune ea.

Generația Z și sfârșitul visului corporatist

Tinerii devin tot mai dezamăgiți de viața de birou, așa că O’Hagan nu e o excepție, comentează sursa citată. Un sondaj Deloitte 2025 arată că doar 6% dintre membrii Generației Z își propun să ajungă în poziții de conducere. Mulți evită rolurile manageriale — un fenomen numit „conscious unbossing” — pentru a-și păstra echilibrul între viața profesională și cea personală. În același timp, așteptările salariale sunt uriașe: potrivit unui studiu Empower, tinerii definesc succesul financiar printr-un venit de aproape 600.000 de dolari pe an, de șase ori mai mult decât generația Boomers. Totuși, mulți absolvenți se plâng că nu-și găsesc locuri de muncă, într-o perioadă în care angajările stagnează, iar AI pătrunde tot mai adânc în strategia corporatistă.

„Serviciul privat a fost mereu o carieră în care ajungi din întâmplare. Mai degrabă cazi”, spune Daniel. „Ce e diferit acum e profilul noilor veniți: sunt tineri, educați, cu diplome universitare”, spune el. Primește mesaje de la oameni cu doctorate, de la foști avocați, antreprenori sau agenți imobiliari.

Stres, lux și discreție absolută

Printre noii veniți se numără și Julia Dudley, 26 de ani, scrie Business Insider. A absolvit comunicare, a făcut un master, apoi școala de arte culinare, dar a renunțat la restaurante și agenții pentru a deveni bucătar privat. „Pot lucra pe cont propriu, fac mai mulți bani, am libertate”, spune ea. Vara, gătește pentru familii din Hamptons. Câștigă sume de șase cifre pentru câteva luni de muncă. „Mulți bucătari părăsesc restaurantele de cinci stele și intră în serviciul privat”, explică Daniel. „Îți triplezi venitul și lucrezi pentru un miliardar”.

Desigur, munca nu e ușoară. „Ești plătit bine pentru că trebuie să fii disponibil oricând și să suporți ritmuri nebunești”, spune Ruth Edwards, recrutor la Tiger Recruitment. „Trebuie să faci tot ce e necesar pentru ‘principal’ — termenul din industrie pentru client”. Daniel adaugă: „Dacă menajera pleacă și câinele face o mizerie, tu trebuie s-o cureți. O oră mai târziu, s-ar putea să fii într-un studiou de film, ajutându-l pe șeful tău să închidă o afacere de 50 de milioane”.

Majoritatea familiilor ultra-bogate îi cer personalului să semneze clauze stricte de confidențialitate și să aibă o imagine impecabilă pe rețelele sociale. „Stresul poate fi mai mare decât pe Wall Street”, spune Daniel, evocând un atac de panică cu care chiar a ajuns la spital – după o zi infernală ca asistent personal.

Pentru O’Hagan, granița dintre viața personală și cea profesională e aproape inexistentă. „Nu doar lucrezi pentru o familie, ci trăiești alături de ea, în ritmul și în intimitatea ei”, spune ea. Deși face parte dintr-o echipă de opt bone, disponibile pentru mai multe reședințe internaționale, se simte adesea singură. A petrecut Crăciunuri, Ziua Recunoștinței și aniversări, în casele familiilor pentru care lucra.

Un drum spre ascensiune și independență

Accesul la aceste poziții nu e simplu. Discreția e absolută, iar recrutarea se face adesea prin agenții specializate. „E o lume competitivă”, spune O’Hagan. „De multe ori, singura cale să cunoști o familie e să fii reprezentat de o agenție”. Totuși, excelența e rapid răsplătită. Daniel povestește cazul șoferului unui actor hollywoodian care, în 15 ani, a devenit asistent executiv și coproducător de filme. Câștigă „sume fabuloase”.

„Am visat să lucrez pentru cele mai exclusiviste familii din lume și, în cinci ani, am reușit”, spune O’Hagan. Acum vrea să treacă dincolo de meseria de bonă. E în faza de început a propriei agenții și a unui program de mentorat pentru tineri care vor să intre în domeniu. Speră ca această tranziție să-i ofere flexibilitatea necesară pentru a-și întemeia cândva propria familie.

„Prietenii și colegele din corporații mă întreabă mereu cum am ajuns aici”, spune ea. L-a convins chiar și pe fratele ei, fost specialist în PR, să schimbe direcția: acum e asistentul unei „celebrity esthetician” din Beverly Hills.

Edwards spune că și-a convins fiul, de 25 de ani și concediat dintr-un job de birou, să încerce domeniul. „I-am spus: dacă biroul nu e pentru tine, du-te și vezi lumea” Acum e marinar pe un superiaht.

„Cariera asta mi-a oferit stabilitate, sens și o conexiune umană cum nu am găsit nicăieri altundeva”, încheie O’Hagan.