Vulnerabilități ascunse în sistemul bancar românesc: creditul neperformant și dependența de titlurile de stat

Deși cifrele oficiale par să indice o stare excelentă pentru sistemul bancar românesc, cu indicatori peste media europeană, realitatea ascunde riscuri semnificative. BNR trage un semnal de alarmă – dependența băncilor de titlurile de stat, posibilele credite neperformante și tensiunile macroeconomice ar putea zgudui echilibrul aparent.

Sectorul bancar din România se confruntă cu o serie de vulnerabilități: 27% din activele bancare sunt investite în titlurile de stat

Potrivit celui mai recent Raport asupra stabilității financiare publicat de BNR, sectorul bancar din România se confruntă cu o serie de vulnerabilități ascunse, în ciuda aparentei robusteți. Cel mai alarmant aspect este că 27% din activele bancare sunt investite în titluri de stat sau împrumuturi acordate direct guvernului, ceea ce sporește dependența directă de stabilitatea bugetară și politică a țării.

Această legătură strânsă între sectorul bancar și cel guvernamental creează un efect de domino, adică orice dezechilibru fiscal sau depreciere a încrederii în capacitatea statului de a-și plăti datoriile poate afecta direct băncile. Iar în contextul geopolitic și economic actual, în care riscul de retrogradare suverană este în creștere, pericolul nu este deloc neglijabil.

Blocajul politic de la București împinge România spre o recesiune severă

14:22

„Taxați bogații”, comparat cu insultele rasiale, de CEO-ul unui gigant imobiliar

12:29

Provocările invizibile care sapă la temelia profitabilității bancare

Deși indicatorii-cheie ai sănătății bancare – solvabilitatea, lichiditatea, calitatea activelor și rentabilitatea – sunt poziționați la niveluri teoretic sigure (de exemplu, rata fondurilor proprii de 24,9%, lichiditate de peste 250% sau o rată a creditelor neperformante de doar 2,5%), raportul BNR avertizează asupra unei potențiale „calme înaintea furtunii”. Temperarea dinamicii veniturilor și creșterea costurilor operaționale, inclusiv din cauza taxei pe active și a majorării cheltuielilor cu personalul, afectează eficiența sistemului (costuri/venit la 51,4%).

Profitabilitatea, deși încă solidă (ROE de 18,2% și ROA de 1,7%), rămâne totuși cu mult sub nivelurile din economia reală (companiile nefinanciare raportau un ROA de 8% în iunie 2024), ceea ce ar putea semnala o discrepanță periculoasă între capacitatea băncilor de a genera profit și realitatea economică a pieței în care operează.

Rezerve latente și oportunități nevalorificate în creditarea sectorului real

Un alt aspect interesant subliniat de raportul BNR este gradul scăzut de intermediere financiară, reflectat de raportul credite/depozite de doar 62,9%. Cu alte cuvinte, băncile românești dispun de resurse importante pe care, teoretic, le-ar putea canaliza către finanțarea economiei reale, însă preferă, în mod conservator, să împrumute statul sau să păstreze lichiditățile.

Această atitudine prudentă este sprijinită de testele recente de stres, care au demonstrat capacitatea sistemului bancar de a absorbi șocuri, datorită unui excedent de capital și a politicii restrictive de acordare a dividendelor. Totuși, există riscul ca această „conservatorism financiar” să frâneze exact dezvoltarea economică pe care sistemul bancar ar trebui să o susțină.