Mod intunecat

Mod Luminos

Prima pagină » Analiză S&P Global. Criza politică din România poate lăsa țara fără surse de finanțare externe

Analiză S&P Global. Criza politică din România poate lăsa țara fără surse de finanțare externe

09 mai 2025, 14:38,

Mateescu Gabriela în Macroeconomie

Criza politică din România poate lăsa țara fără surse de finanțare externe.

Agenția de rating S&P Global a avertizat că criza politică din România și posibilele întârzieri în răspunsul politic la dezechilibrele economice, după prăbușirea guvernului de coaliție, ar putea afecta sursele țării de finanțare externă.

S&P Global consideră că principalul risc pentru România, țară cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, depășind 9% din PIB, constă în modul în care va reuși să-și finanțeze deficitele considerabile până în 2026, având în vedere impasul politic prelungit și încetinirea creșterii economice.

„Accesul guvernului la piața de euroobligațiuni a slăbit, ceea ce a dus la presiuni asupra cursului de schimb și a pieței interne de obligațiuni. În plus, elaborarea ineficientă a politicilor ar putea face ca fondurile UE, în special cele din cadrul Facilității pentru redresare și reziliență, să fie mai puțin disponibile”, avertizează agenția S&P Global, citată de Reuters.

Investiții record de 946 de milioane de euro în tehnologiile de apărare din Europa, în prima jumătate a anului

14:59

Ce i-ar recomanda CEO-ul Nvidia unui student în 2025? „Dacă aș avea din nou 20 de ani, asta aș studia fără ezitare”

14:28

Reuters notează că Banca Națională a României (BNR) a intervenit joi pentru a susține leul, pe fondul unei creșteri a dobânzilor la obligațiuni în piața secundară, după victoria liderului AUR George Simion în primul tur al alegerilor prezidențiale, care a adâncit criza politică din România.

S&P: Presiuni asupra cursului de schimb

Euroscepticul Simion a câștigat decisiv primul tur de scrutin duminică, declanșând demisia premierului de stânga Marcel Ciolacu și prăbușirea guvernului de coaliție pro-occidental, explică jurnaliștii britanici.

„Accesul guvernului la piața euroobligațiunilor a slăbit, ceea ce a dus la presiuni asupra cursului de schimb și a pieței interne de obligațiuni”, a precizat S&P Global. „În plus, elaborarea ineficientă a politicilor ar putea face ca fondurile UE, în special cele din cadrul Facilității de Redresare și Reziliență, să fie mai puțin accesibile”, mai comentează specialiștii.

Economia României a crescut cu doar 0,8% anul trecut, cel mai lent ritm de la pandemia de COVID-19, creșterea încetinind în fiecare an din 2021. Joi, un grup important de patronate a declarat că criza politică a crescut riscul de a împinge țara în recesiune.

Leul, care a ieșit marți din intervalele strânse în care se menținuse în mare parte din ultimii trei ani, și-a redus pierderile pentru săptămâna respectivă sub 3% joi, dar se tranzacționa în continuare peste pragul cheie de 5 puncte per euro.

Scenariile post-electorale

Randamentul obligațiunilor pe 10 ani a crescut cu aproximativ 100 de puncte de bază de la începutul acestei săptămâni, ajungând la cel mai înalt nivel din noiembrie 2022.

Sondajele arată că Simion, candidatul de extremă dreapta, va câștiga turul doi din 18 mai, dar, indiferent de rezultatul scrutinului, procesul de elaborare a politicilor din România va deveni mai fragmentat, mai puțin stabil și mai puțin eficient în următoarele luni, comentează S&P Global.

„(Acest lucru) ar putea duce la rezultate mai slabe în materie de creștere, fiscale și externe decât presupunerile noastre deja pesimiste”, a precizat acesta.

S&P Global a declarat că scenariile sale post-electorale includ un guvern minoritar instabil, care ar putea încerca să continue cu măsuri de consolidare fiscală.

O decizie de a convoca alegeri parlamentare anticipate ar întârzia și mai mult reducerile bugetare și ar pune presiune pe eforturile de refinanțare, în timp ce un al treilea scenariu prevedea formarea unui guvern de unitate cu sprijin suficient pentru stabilizarea fiscală.

Citește și

Anastasiu dezvăluie factura dezastrului: 266 de întreprinderi produc pierderi de 2,5 miliarde de lei anual