Avertisment de la cel mai înalt nivel: contracția economică este inevitabilă, recesiunea rămâne o necunoscută

Premierul Ilie Bolojan a transmis un mesaj prudent privind evoluția economiei României, subliniind că, deși nu poate spune cu certitudine dacă țara va intra în recesiune, o contracție economică este inevitabilă în contextul măsurilor de corecție a deficitelor bugetare. Declarațiile au fost făcute luni seară, într-o intervenție la Digi24, și vin într-un moment în care autoritățile încearcă să echilibreze presiunile fiscale cu nevoia de a menține economia funcțională.

Șeful Guvernului a explicat că ajustările bugetare, indiferent de statul care le aplică, produc întotdeauna efecte de încetinire economică. „Nu există nicio țară în care s-au luat măsuri de corecție a deficitelor bugetare fără să apară o contracție economică. Nicăieri nu a existat așa ceva”, a declarat Ilie Bolojan, la Digi24, subliniind că România nu face excepție de la această regulă.

Ajustarea deficitelor vine cu un cost economic

Potrivit premierului, întrebarea esențială nu este dacă va exista o contracție, ci dimensiunea și durata acesteia. Scenariile rămân deschise: economia ar putea înregistra o creștere minimă sau, dimpotrivă, o scădere temporară a activității economice. „Cât va fi această contracție? Dacă rămâne la un nivel de creștere foarte mică sau dacă se transformă într-o scădere economică, asta rămâne de văzut”, a spus Bolojan. El a insistat însă că miza majoră este ca această contracție să nu se prelungească pe termen lung.

CFA România: Economia României ar putea scădea cu până la 1% în 2026. Riscul de recesiune persistă și anul viitor

19:34

ARB: România se confruntă cu o criză de creditare. „Măsurile în relația cu creditorii sunt punitive și ostile”

18:54

În viziunea sa, un interval limitat, de câteva luni sau chiar câteva trimestre, ar putea fi acceptabil dacă rezultatul final este o economie mai stabilă și mai bine echilibrată. Reducerea importurilor, creșterea exporturilor și scăderea inflației sunt indicatori care ar putea semnala o revenire treptată.

Consumul excesiv, o vulnerabilitate structurală

Premierul a făcut și o analiză a modelului economic din ultimii ani, afirmând că România a consumat constant peste posibilitățile sale reale. „Ani de zile am consumat mult mai mult decât ne-am putut permite. Am stat pe consum”, a spus Bolojan, explicând că acest dezechilibru nu mai poate continua.

În momentul în care statul reduce cheltuielile și nu mai injectează masiv bani în economie, efectul imediat este scăderea cererii. Potrivit premierului, aceasta este o realitate economică inevitabilă, care se va resimți pe termen scurt, dar care poate crea premisele unei ajustări sănătoase pe termen mediu.

Investițiile și fondurile europene, cheia revenirii

Întrebat dacă pariază pe o revenire economică până la finalul anului, Ilie Bolojan a răspuns că există motive pentru un optimism moderat. Guvernul încearcă să reducă cheltuielile curente, dar să păstreze investițiile la un nivel ridicat, mizând în special pe fondurile europene.

Un rol central îl are Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care presupune absorbția unor sume considerabile într-un interval scurt. Potrivit premierului, România are peste 10 miliarde de euro care trebuie atrase până la finalul lunii august, ceea ce reprezintă atât o oportunitate majoră, cât și o provocare administrativă.

„Provocarea este dublă”, a explicat Bolojan. Pe de o parte, statul trebuie să reducă deficitele și să cheltuiască mai puțin, iar pe de altă parte, să gestioneze investiții foarte mari într-un timp limitat. Reușita acestui echilibru ar putea influența decisiv evoluția economică din a doua parte a anului.