Casele de modă pariază pe industria de lux

Casele de modă lansează produse mai accesibile, precum cosmetice și accesorii mici, pentru a atrage consumatori noi.

Louis Vuitton intră în piața cosmeticelor de lux

Louis Vuitton a lansat luna trecută prima colecție de beauty din istoria sa. Colecția include 55 de rujuri parfumate, 10 balsamuri de buze și opt palete de farduri.

Prețurile pornesc de la 160 de dolari pentru un ruj, iar un mini-trunchi de machiaj costă aproape 2.900 de dolari. Creatoarea Pat McGrath, considerată una dintre cele mai influente figuri din industria de makeup, este directoarea artistică a colecției.

Fondul suveran al Norvegiei investește în energie regenerabilă

11:07

Japonia, magnetul turiștilor din Asia-Pacific în 2025

10:36

Brandul mizează pe popularitatea ei în rândul tinerilor consumatori americani pentru a-și extinde baza de clienți.

Specialiștii spun că diversificarea spre cosmetice le permite brandurilor mari să atragă consumatori aspiraționali, fără a compromite produsele principale, notează CNBC.

Bernstein subliniază că segmentul beauty oferă marje de profit ridicate și poate reprezenta o sursă solidă de creștere.

Accesorii extravagante: brelocuri de peste 1.400 de dolari

Pe lângă cosmetice, casele de modă lansează și accesorii inedite. Louis Vuitton a introdus un breloc pentru genți în valoare de 1.420 de dolari, inspirat de succesul jucăriilor Labubu.

Coach și Longchamp au prezentat și ele colecții de charms, mizând pe fenomenul „treatonomics”. Conceptul descrie tendința consumatorilor de a cumpăra mici luxuri chiar și atunci când renunță la achizițiile mari.

Astfel de obiecte devin un mod prin care cumpărătorii se pot conecta cu brandurile de top la costuri mai reduse decât gențile sau bijuteriile.

Pentru companii, aceste produse reprezintă o cale de a genera venituri suplimentare într-o perioadă de încetinire economică.

Accesorii extravagante: brelocuri de peste 1.400 de dolari

Pe lângă cosmetice, casele de modă lansează și accesorii inedite. Louis Vuitton a introdus un breloc pentru genți în valoare de 1.420 de dolari, inspirat de succesul jucăriilor Labubu.

Coach și Longchamp au prezentat și ele colecții de charms, mizând pe fenomenul „treatonomics”. Conceptul descrie tendința consumatorilor de a cumpăra mici luxuri chiar și atunci când renunță la achizițiile mari.

Astfel de obiecte devin un mod prin care cumpărătorii se pot conecta cu brandurile de top la costuri mai reduse decât gențile sau bijuteriile. Pentru companii, aceste produse reprezintă o cale de a genera venituri suplimentare într-o perioadă de încetinire economică.

Strategia LVMH și atragerea clienților tineri

LVMH, grupul francez care deține Louis Vuitton, confirmă că se concentrează pe atragerea tinerilor. Directorul financiar Cecile Cabanis a explicat că succesul pe termen lung depinde de conectarea cu generațiile noi.

Compania refuză să recurgă la genți ieftine, preferând să folosească produse accesibile din categorii precum parfumurile sau micile articole din piele.

Astfel, clienții intră în universul Vuitton prin produse cu preț mai mic și pot urca treptat în „scara valorii” brandului.

Tendințe culturale și impact economic

În prezent, relevanța culturală are o influență tot mai mare asupra succesului brandurilor de lux. Colaborările cu artiști, influencerii online și implicarea în trendurile digitale le permit companiilor să rămână atractive.

Millennialii și Generația Z sunt mai conectați la lux decât generațiile anterioare, datorită expunerii masive pe rețele sociale. Analizele arată că această generație va controla o parte tot mai mare din averea globală.