Cercetătorii în tehnologie au ajuns să fie vânduți și cumpărați pe milioane, ca fotbaliștii

Presa lumii comentează transferurile de la o companie tech la alta, evaluează sumele implicate și anticipează strategia pe termen lung a echipelor, analizează perspectivele, riscurile și alți pași pe care giganții tech i-ar putea face în viitor. Dar, până la urmă, de ce suntem puși la curent cu modul în care-și schimbă locul de muncă diverși cetățeni ai lumii, persoane banale, ale căror nume nu au nicio importanță? Industria tehnologică se află într-un război la mare înălțime, în care câștigă doar cine oferă mai multe milioane pentru a atrage specialiști de top în inteligență artificială, scrie The Guardian. Cercetătorii — majoritatea cu doctorate în multiple domenii, dar, mai ales, în informatică — negociază salarii colosale și prime de angajare amețitoare, care apoi răscolesc presa în interminabile ecouri. Le-am putea spune „talente”. Washington Post i-a numit, recent, „olimpici”, într-un titlu de referință: „De ce super-atleții AI ar putea primi bonusuri de 100 de milioane de dolari în Silicon Valley”. Răspunsul pare simplu: pentru că sunt, probabil, cei mai căutați angajați din lume.

Companiile tech le încredințează acestor vedete AI misiunea de a dezvolta tehnologii care să depășească performanțele umane în orice sarcină — obiectiv cunoscut drept inteligență generală artificială (AGI). De asemenea, mai au sarcina de a crea modele care să depășească inteligența umană în ansamblu, țintind super-inteligența.

În urmărirea acestor „Sfinte Graal-uri”, Silicon Valley aruncă în joc sume cu care s-ar putea întemeia dinastii. Miza este atât de mare, iar recompensele atât de generoase, încât „recrutările” individuale ajung să fie subiect de știri, chiar dacă protagoniștii erau până de curând anonimi. Câteva titluri recente din presa internațională sunt ilustrative în acest sens: Wired: „Încă un cercetător de top de la OpenAI pleacă la Meta”. Bloomberg: „Meta angajează doi experți AI de la Apple, după ce l-a recrutat și pe șeful lor”. The Information: „Anthropic recuperează doi lideri AI de la Anysphere, creatorul Cursor”. Cine sunt acești oameniși de ce schimbările lor de loc de muncă devin titluri de presă? E o schimbare, comentează sursa citată.

Europa plătește factura boom-ului AI din SUA. Lagarde: riscăm costurile fără să culegem roadele

17:32

Deficitul extern al României crește: a ajuns la 16,3 miliarde de euro

16:26

La fel cum media sportivă analizează transferurile

Agitația presei tech în jurul acestor cercetători seamănă tot mai mult cu felul în care media sportivă analizează transferurile de jucători-vedetă. Disecarea pachetelor salariale, speculațiile despre „cine e următorul pe lista Meta”, jocul de-a ofertatul între companii, analizele despre componența „echipei” fiecărei companii și detalii cu privire la strategiile de echipă – toate amintesc de frenezia mediatică în jurul unui transfer al unui jucător fenomenal de la o echipă la alta.

Cuvântul „Încă” din titlul Wired e revelator: o companie anume întreține această febră – Meta. Mark Zuckerberg a făcut declarații uluitoare privind cheltuielile firmei sale în ultima săptămână. A spus că Meta va investi „sute de miliarde de dolari” în inițiativele sale AI. În aprilie, compania și-a revizuit estimarea de cheltuieli de capital pentru acest an, la un interval de 64–75 miliarde de dolari, față de 60–65 miliarde anterior. În 2023, capex-ul Meta a fost de „doar” 28 de miliarde, potrivit Fortune.

Zuckerberg își susține ambițiile cu bani reali

La începutul lui iulie, Meta l-a recrutat pe Ruoming Pang, liderul echipei Apple de modele AI, oferindu-i un pachet estimat la 200 de milioane de dolari. Pang se alătură echipei Meta de Superinteligență, probabil cea mai scumpă echipă de ingineri după proiectul Manhattan.

O perspectivă revelatoare vine de la Jensen Huang, CEO-ul Nvidia. Acesta a declarat săptămâna trecută, în timpul unei conferințe la Beijing, că jumătate dintre cei mai buni cercetători AI din lume se află în China. Huang participa la eveniment pentru a celebra noua decizie a administrației Trump de a permite Nvidia să vândă în China cele mai avansate cipuri – o schimbare semnificativă, având în vedere că aceste semiconductoare erau, anterior, supuse restricțiilor de export. Remarca sa evidențiază o realitate inconfortabilă: în timp ce giganții americani aruncă sume uriașe într-un bazin de talente anglofone, există riscul ca acest bazin să fie depășit de concurența de peste Pacific — indiferent câți bani sunt investiți.