Cum va arăta economia globală în 2026 după șocurile din 2025

Economia globală a fost afectată în 2025 de șocuri în sectoare cheie, volatilitate pe piețele financiare și tensiuni comerciale.

În 2026, se preconizează că inflația va încetini, dar incertitudinile legate de creșterea determinată de inteligența artificială și de politicile comerciale reprezintă riscuri pentru anul care tocmai a început.

Economia globală după 2025: previziuni și provocări pentru 2026

Foto: Puterea financiară

Europa ar putea evita o criză a combustibilului pentru avioane: avertismentele și soluțiile propuse de șeful Ryanair

21:46

Contractul cu Rheinmetall stârnește controverse: acuzații dure și întrebări despre viitorul apărării României

18:46

Economia globală a arătat în 2025 o reziliență mai mare decât se anticipa. Aceasta, în ciuda unor vânturi adverse severe, de la războiul comercial inițiat de Donald Trump, până la tensiunile geopolitice și conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu. Pentru 2026, se preconizează o scădere a inflației. Totuși, creșterea rapidă a inteligenței artificiale și politicile comerciale rămân riscuri importante, potrivit The Guardian.

La începutul noului an, există speranța că cea mai dificilă parte a șocului inflaționist a trecut, pe măsură ce principalele bănci centrale reduc ratele dobânzilor. Totuși, perioada pre-Covid cu costuri extrem de scăzute ale împrumuturilor pare o amintire îndepărtată. Creșterea globală încetinește, iar condițiile rămân fragile. Iată în continuare cinci factori-cheie pentru economia globală din 2026.

Inteligența artificială în economia globală: motor sau risc economic?

După ani de entuziasm și promisiuni, AI-ul va juca un rol esențial în economia globală în 2026. Întrebarea este dacă investițiile masive în centre de date, IT și automatizare vor stimula productivitatea sau dacă entuziasmul se va diminua din cauza temerilor privind o bulă pe piața bursieră americană.

Un sondaj Deutsche Bank în rândul clienților instituționali arată că spargerea unei bule tehnologice este considerată cel mai mare risc pentru anul viitor. 57% dintre respondenți au plasat-o printre primele trei riscuri majore.

Jim Reid, șef global al cercetării macroeconomice la Deutsche Bank, afirmă:

„Nu am mai văzut niciodată un risc care să iasă atât de clar în evidență la începutul unui an, ceea ce îl face principala preocupare pentru 2026”.

Chiar dacă inteligența artificială ar putea oferi un impuls pozitiv, creșterea PIB-ului global este estimată să încetinească. Politicile tarifare impuse de Trump au afectat comerțul internațional. De asemenea, cererea consumatorilor, afectată de inflație și costuri mari de împrumut, rămâne sub presiune.

Creșterea economică din China va încetini, în timp ce SUA sunt prognozate să conducă clasamentul G7, urmate de Canada și Marea Britanie.

Inflația scade, dar riscurile persistă

Gospodăriile au resimțit puternic inflația ridicată, dar tendința indică o încetinire a creșterii prețurilor în 2026. Economiștii estimează o „normalizare” a inflației în țările dezvoltate, ceea ce va permite băncilor centrale să încheie ciclul de majorări ale dobânzilor.

Mandatul președintelui Rezervei Federale Jerome Powell se încheie în mai, iar succesorul său va decide dacă se vor aplica reduceri suplimentare ale dobânzilor. În zona euro, inflația apropiată de ținta de 2% va descuraja intervențiile BCE.

„Intrăm într-o perioadă în care există întotdeauna riscul unor noi șocuri, dar în lipsa lor, ajustările vor fi minore. Este o revenire la o normalitate mai familiară”, este de părere Jack Meaning, economist-șef pentru Marea Britanie la Barclays.

Tensiunile comerciale rămân ridicate

După anunțul lui Donald Trump privind „ziua eliberării” din aprilie 2025, tensiunile comerciale au mai scăzut, dar tarifele rămân semnificativ mai mari decât înainte de revenirea sa la Casa Albă.

Economiștii avertizează că tensiunile geopolitice vor duce probabil la fragmentarea comerțului global. Companiile vor fi nevoite să diversifice lanțurile de aprovizionare și să apropie producția de piețele de consum.

Carsten Brzeski, șef global al analizei macroeconomice la ING, explică:

„Lumea rămâne un cazan de incertitudini. Tensiunile comerciale dintre SUA și China, și între Europa și Beijing, par să fie deja o nouă normalitate”.

Pe termen lung, tarifele vor reduce volumele comerciale, vor crește costurile lanțurilor de aprovizionare și vor frâna creșterea economică globală.

Menținerea sub control a vânzării obligațiunilor

Guvernele din economiile avansate au fost presate în 2025 de creșterea costurilor de împrumut, mai ales în țările cu datorii mari.

Bond vigilantes au vizat SUA, Marea Britanie și Franța. Actul legislativ „One Big Beautiful Bill” al lui Trump a zguduit piețele, iar speculațiile privind bugetul britanic au alimentat vânzarea masivă de obligațiuni. Franța a trecut printr-o criză bugetară sub guvernul Macron.

Analiștii avertizează că vulnerabilitățile fiscale vor persista și în 2026. Guvernele îndatorate, sub presiune pentru creștere și cheltuieli de apărare, vor fi atent monitorizate.

Creșterea șomajului

Într-un climat economic volatil, cererea de forță de muncă a scăzut în 2025. Ratele șomajului au crescut în SUA și în Marea Britanie.

Politicile fiscale, incertitudinea mediului de afaceri și AI-ul vor continua să influențeze ocuparea forței de muncă. Deși pierderile masive de locuri de muncă cauzate de AI nu sunt încă vizibile, investițiile în domeniu accelerează. Șomajul în rândul tinerilor și presiunile demografice, precum îmbătrânirea populației, rămân probleme majore.

În ciuda tensiunilor, creșterea salariilor este așteptată să rămână robustă, sprijinind lucrătorii, dar ridicând semnale de alarmă pentru băncile centrale privind riscurile inflaționiste.