Prima pagină » De ce tot mai mulți adolescenți au, de fapt, probleme de atenție

De ce tot mai mulți adolescenți au, de fapt, probleme de atenție

ANALIZĂ
De ce tot mai mulți adolescenți au, de fapt, probleme de atenție
Foto: Shutterstock

În ultimii ani, tot mai mulți adolescenți se confruntă cu dificultăți crescute de concentrare și probleme de atenție.

Cauzele acestei creșteri sunt complexe și implică o serie de factori precum suprasolicitarea digitală, stilul de viață haotic și schimbările neurobiologice specifice vârstei. Părinții și specialiștii caută răspunsuri.

Probleme de atenție la adolescenți: factorii care influențează concentrarea acestora

De ce tot mai mulți adolescenți au, de fapt, probleme de atenție

Foto: Freepik

Revoluția digitală a devenit un experiment vast și neplanificat, iar copiii sunt cei mai expuși la acest fenomen. Pe măsură ce diagnosticele de ADHD cresc la nivel global, mulți își pun întrebarea dacă utilizarea excesivă a dispozitivelor digitale ar putea joace un rol esențial.

Publicația The Conversation a realizat un studiu, la care au participat peste 8.000 de copii cu vârste cuprinse între 10 și 14 ani. Acestora li s-a cerut să spună ce obiceiuri digitale au. Ei au fost grupați în trei categorii: jocuri, TV/video (cum ar fi YouTube) și rețele sociale.

Ultima categorie a inclus aplicații precum TikTok, Instagram, Snapchat, X, Messenger și Facebook. Apoi s-a analizat dacă utilizarea acestora era asociată cu schimbări pe termen lung în două dintre simptomele principale ale ADHD. Este vorba despre lipsa de atenție și hiperactivitatea.

Principala constatare a fost aceea că folosirea rețelelor sociale a fost asociată cu o creștere treptată a neatenției. De asemenea, jocurile sau vizionarea de videoclipuri nu au avut același efect. Aceste pattern-uri au rămas aceleași chiar și după ce am ținut cont de riscul genetic pentru ADHD al copiilor și de veniturile familiilor lor.

Rețelele sociale introduc distrageri constante printre adolescenți

De asemenea, s-a verificat dacă lipsa de atenție ar putea determina copiii să folosească mai mult rețelele de socializare, dar nu a fost cazul. Direcția a fost una singură, și anume utilizarea rețelelor sociale a prezis ulterior creșterea neatenției.

Mecanismele prin care mediile digitale afectează atenția încă nu sunt cunoscute. Dar, lipsa unui efect negativ al altor activități pe ecran ne permite să excludem orice impact general negativ al ecranelor și populara idee că toate mediile digitale produc „lovituri de dopamină” care ar perturba atenția copiilor. Cei de la The Conversation spun că rețelele sociale introduc distrageri constante, împiedicând menținerea atenției pe orice sarcină.

Chiar dacă nu mesajele în sine distrag atenția, simpla gândire la întrebarea „a sosit vreun mesaj?” poate acționa ca o distragere mentală. Aceste distrageri afectează concentrarea pe moment, iar dacă persistă luni sau chiar ani, pot avea și efecte pe termen lung. Jocurile, în schimb, au loc în sesiuni limitate, nu pe tot parcursul zilei. Acestea implică o concentrare continuă asupra unei singure sarcini la un moment dat.

Adolescenții petrec 5 ore în mediul online

Efectul rețelelor sociale, măsurat statistic, nu este mare. Nu este suficient pentru a transforma o persoană cu atenție normală într-una cu ADHD. Însă, dacă întreaga populație devine mai neatentă, mulți oameni vor depăși pragul diagnostic.

Teoretic, creșterea cu o oră a timpului petrecut pe rețelele sociale la nivelul întregii populații ar putea crește diagnosticele cu circa 30%. Aceasta este, desigur, o simplificare, deoarece diagnosticele depind de mulți factori. Însă, arată cum un efect mic la nivel individual poate avea un impact semnificativ asupra întregii populații.

Multe date sugerează că, în ultimele decenii, timpul petrecut pe rețelele sociale a crescut cu cel puțin o oră pe zi. În urmă cu 20 de ani, rețelele sociale abia dacă existau. Astăzi, însă, adolescenții petrec în mediul online în jur de cinci ore pe zi, în mare parte din timp pe rețele sociale.

Procentul adolescenților care declară că sunt „constant online” a crescut de la 24% în 2015, la 46% în 2023. Având în vedere că utilizarea rețelelor sociale a crescut practic de la zero la aproximativ cinci ore pe zi, acest lucru poate explica o parte substanțială a creșterii diagnosticului de ADHD în ultimii 15 ani.

Gap-ul de atenție

Unii susțin că majorarea numărului de diagnostice de ADHD reflectă o mai mare conștientizare și o reducere a stigmatului. Aceasta poate fi o explicație, dar nu exclude o creștere reală a lipsei de atenție.

De asemenea, unele studii susțin că simptomele de neatenție nu au crescut. Acestea au analizat copii care erau prea mici pentru a deține un smartphone sau perioade care preced avalanșa scroll-ului pe rețelele sociale.

Rețelele sociale cresc lipsa de atenție, iar utilizarea acestora a explodat în ultimii ani. Dar, ce urmează? Ei bine, în SUA, copiii trebuie să aibă cel puțin 13 ani pentru a-și putea crea un cont pe majoritatea platformelor sociale. Dar, aceste restricții sunt ușor de „driblat”.

În schimb, în Australia, începând cu 10 decembrie, companiile media au obligația să se asigure că utilizatorii au împlinit 16 ani. Sancțiunile pentru nerespectarea noii legislații sunt dure. Rămâne de văzut ce efect va avea această lege și poate că restul lumii ar trebui să urmeze exemplul Australiei.

Alte articole importante
Autoritatea Vamală Română pune în funcțiune un nou sistem de scanare cu raze X în Portul Constanța
Companii
Autoritatea Vamală Română pune în funcțiune un nou sistem de scanare cu raze X în Portul Constanța
Autoritatea Vamală Română a finalizat punerea în funcțiune a unui nou sistem de scanare cu raze X pentru controlul vamal nedistructiv al mijloacelor de transport de marfă, instalat la Biroul Vamal de Frontieră Constanța. Noul echipament face parte dintr-un proiect finanțat prin PNRR, destinat modernizării infrastructurii de control vamal. Scanare modernă pentru întregul Port Constanța […]
Leonardo Badea (BNR): Globalizarea nu dispare, ci intră într-o etapă de renegociere a regulilor și raporturilor de putere
Leonardo Badea (BNR): Globalizarea nu dispare, ci intră într-o etapă de renegociere a regulilor și raporturilor de putere
Globalizarea nu se află la final, însă modelul economic care a dominat ultimele decenii trece printr-o transformare profundă. Regulile, stimulentele și raporturile de putere sunt renegociate, iar eficiența economică nu mai reprezintă singurul criteriu după care sunt luate deciziile, consideră Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României. Într-o analiză dedicată transformărilor economiei globale, Badea […]
Negrescu: Scăderea deficitului este o „luminiță de la capătul tunelului”, dar noul Guvern nu trebuie să o stingă prin măsuri populiste
Negrescu: Scăderea deficitului este o „luminiță de la capătul tunelului”, dar noul Guvern nu trebuie să o stingă prin măsuri populiste
Evoluția deficitului bugetar din primele șapte luni ale anului reprezintă un semnal pozitiv pentru România, însă rezultatele obținute pot fi puse în pericol dacă viitorul Guvern recurge la măsuri populiste sau abandonează procesul de consolidare fiscală, avertizează consultantul economic Adrian Negrescu. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, deficitul bugetului general consolidat a coborât la 2,34% din PIB […]
Doar unul din zece români a reușit să economisească în ultimul an. Încrederea în BNR a scăzut
Doar unul din zece români a reușit să economisească în ultimul an. Încrederea în BNR a scăzut
Doar 8,7% dintre români au reușit să pună bani deoparte în ultimul an, în timp ce unul din patru a fost nevoit să apeleze la economii sau să facă datorii pentru a-și acoperi cheltuielile de bază. În același timp, încrederea în Banca Națională a României a scăzut de la 4,1 la 3,8, pe o scală […]
Ziua în care bursa a pierdut de cinci ori mai mult decât România. Analiza cauzelor și efectelor prăbușirii de la BVB
Ziua în care bursa a pierdut de cinci ori mai mult decât România. Analiza cauzelor și efectelor prăbușirii de la BVB
Luni, în ultima zi a verii, Bursa de Valori București a trăit cea mai proastă ședință din ultimii doi ani. Indicele BET a căzut cu 3,61%, la 33.743,73 puncte. Toți indicii au închis pe roșu. Capitalizarea companiilor de pe piața principală a scăzut cu aproximativ 20,2 miliarde de lei — de la circa 718 la […]
Ministru Finanțelor: Dobânzile au trecut de 40 de miliarde de lei în primele șapte luni. „Este una dintre facturile dezechilibrelor acumulate în ultimii ani”
Macroeconomie
Ministru Finanțelor: Dobânzile au trecut de 40 de miliarde de lei în primele șapte luni. „Este una dintre facturile dezechilibrelor acumulate în ultimii ani”
Cheltuielile cu dobânzile au depășit 40 de miliarde de lei în primele șapte luni ale anului, reprezentând una dintre principalele consecințe ale dezechilibrelor bugetare acumulate în ultimii ani, afirmă ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. Declarațiile vin în contextul în care deficitul bugetar a coborât la 2,34% din PIB după primele șapte luni din 2026, […]