Donald Trump amenință Canada cu taxe vamale de 100%

Președintele american Donald Trump a amenințat Canada cu taxe vamale de 100% asupra exporturilor către Statele Unite.

Liderul de la Casa Albă a anunțat posibilitatea introducerii unor taxe vamale de până la 100% pentru anumite produse dacă țara vecină va menține acordul comercial cu China.

Donald Trump va taxa Canada din cauza acordului comercial cu China

Măsura ar urma să fie aplicată dacă Ottawa va încheia un acord comercial cu China, după ce premierul canadian Mark Carney a anunțat finalizarea cadrului unui astfel de acord. Trump a spus despre acest acord că „ar descărca” produsele chinezești pentru a intra mai ușor pe piața americană, relatează Reuters.

Giganții auto joacă la limită: miliarde „pe hârtie” din taxe, într-un moment politic exploziv

20:21

Statul pune pe masă peste un miliard de euro pentru industrie. Noua schemă de ajutor vizează reducerea dependenței de importuri

18:21

Președintele SUA a avut o reacție dură pe rețeaua Truth Social. Donald Trump a afirmat că Mark Carney „se înșală amarnic” dacă își imaginează că poate transforma Canada într-un depozit portuar al Chinei. Potrivit acestuia, un astfel de aranjament ar permite produselor chinezești să ajungă pe piața americană ocolind restricțiile comerciale.

Donald Trump a mers chiar mai departe cu afirmațiile. Potrivit acestuia, China ar „devora” Canada, distrugându-i afacerile, structura socială și modul de viață.

În acest context, Trump a transmis un avertisment clar. În cazul în care Canada va semna un acord comercial cu Beijingul, toate bunurile canadiene care intră în SUA vor fi taxate cu 100%, a spus el. Anterior, în timpul unei vizite în China, Mark Carney descrisese această țară drept un „partener de încredere și predictibil”.

Războiul declarațiilor la Davos

La Forumul Economic Mondial de la Davos, premierul canadian i-a îndemnat pe liderii europeni să încurajeze investițiile chineze în statele lor. Trump și-a exprimat nemulțumirea față de discursul susținut de premierul canadian la Davos cu o zi înainte.

Acesta avertizase asupra tendințelor hegemonice ale marilor puteri și asupra riscului prăbușirii ordinii internaționale bazate pe reguli. El a atras atenția și asupra folosirii integrării economice ca instrument de presiune. „L-am văzut ieri pe premierul vostru, care n-a fost prea recunoscător”, a spus Trump în discursul său de la Davos.

Potrivit președintelui american, Canada „trăiește de pe urma Statelor Unite”. Președintele SUA i-a cerut lui Carney să țină cont de acest lucru în viitoarele declarații. El a susținut că Ottawa beneficiază de numeroase avantaje, dar nu dă dovadă de recunoștință.

La Davos, discursul premierului canadian a fost apreciat pentru claritate și coerență. Intervenția sa a fost aplaudată de participanți. Mark Carney a afirmat că „vechea ordine mondială”, bazată pe reguli, a dispărut și nu va mai reveni, din cauza rivalității dintre marile puteri.

Trump nu mai vrea Canada în Consiliul pentru Pace

Fără a face referiri directe la Statele Unite sau la Donald Trump, Mark Carney a transmis că restul lumii trebuie să renunțe la ipocrizie. El a subliniat că în special puterile medii trebuie să accepte noua realitate geopolitică. Premierul canadian a cerut cooperare între state, pentru a evita dominația marilor puteri. Potrivit lui, acestea își urmăresc interesele prin presiuni economice.

După revenirea la Casa Albă, în urmă cu un an, Trump a afirmat de mai multe ori că ar vrea ca țara vecină să devină al 51-lea stat al SUA. Recent, el a distribuit o imagine generată cu inteligență artificială. În aceasta, Canada, Groenlanda și Venezuela apar acoperite de drapelul american.

După discursul lui Carney de la Davos, Trump a retras invitația Canadei de a se alătura „Consiliului pentru Pace”. Inițiativa este prezentată ca un instrument de soluționare a conflictelor armate la nivel global. Criticii o consideră însă o alternativă la ONU.

Doar 18 dintre cele aproximativ 60 de state invitate au semnat carta fondatoare la Davos. Țările care vor statut de membru permanent trebuie să plătească, din primul an, o cotizație de un miliard de dolari.