Prima pagină » Finanțarea statelor se joacă în adevărate „cazinouri financiare” globale: un sistem opac, fragil și dependent

Finanțarea statelor se joacă în adevărate „cazinouri financiare” globale: un sistem opac, fragil și dependent

Finanțarea statelor se joacă în adevărate „cazinouri financiare” globale: un sistem opac, fragil și dependent
Finanțarea statelor se joacă în adevărate „cazinouri financiare” globale: un sistem opac, fragil și dependent / Foto: Shutterstock

Economiile avansate par să fi înlocuit vechile bănci cu o rețea globală de fonduri speculative, investitori instituționali și mecanisme opace de swap valutar, transformând finanțarea statelor într-un joc de noroc global, cu mize colosale, se arată într-o analiză Financial Times. Lumea financiară este tot mai interconectată, dar tot mai puțin transparentă. Amenințări relevante vin din zone noi ale sistemului financiar, mai puțin reglementate: fondurile private, legăturile opace cu asigurările de viață sau cu rețelele de stablecoins (criptoactive susținute de monede tradiționale), sectoare care devin tot mai influente și potențial instabile. Aceasta este esența avertismentului lansat recent de Banca pentru Reglemente Internaționale (BIS), în cel mai recent Raport Economic Anual. Ordinea economică se destramă, iar economia mondială se află într-un moment de răscruce, avertizează șeful Băncii Reglementelor Internaționale (BIS).

De la credit privat, la datorii publice în dolari

BIS sugerează că economia globală se află într-un „moment de răscruce”, intrând „într-o nouă eră de impredictibilitate și incertitudini ridicate”, care testează încrederea opiniei publice în instituții, inclusiv băncile centrale. Dacă în perioada premergătoare crizei financiare globale din 2007-2009, băncile acordau masiv credite ipotecare, după criză, tabloul s-a schimbat radical: creditul privat s-a plafonat, în timp ce împrumuturile către guverne au explodat. Pandemia a accelerat această tendință. De ce? Pentru că, dacă populația economisește, cineva trebuie să cheltuie. Iar acest „cineva” a devenit statul, finanțat tot mai mult prin intermediul investitorilor instituționali globali, în special prin achiziționarea de obligațiuni suverane în dolari.

Cine sunt noii intermediari?

Nu băncile clasice, ci fondurile de pensii, companiile de asigurări și hedge funds — acești actori domină astăzi scena. Cuplată cu utilizarea intensă a swap-urilor valutare (contracte colaterale de împrumut încrucișat), această arhitectură a generat o piață paralelă uriașă: la sfârșitul lui 2024, volumul swap-urilor valutare și al contractelor forward depășea 111 trilioane de dolari, de aproape trei ori mai mult decât volumul obligațiunilor internaționale.

Cea mai mare parte a acestor tranzacții implică dolarul american și maturități sub un an, ceea ce înseamnă finanțare pe termen scurt pentru poziții speculative pe termen lung. Și, în mod îngrijorător, peste 70% dintre finanțările repo bilaterale sunt acordate fără nicio garanție reală (zero haircut), lăsând creditorii fără control asupra gradului de îndatorare al fondurilor speculative.

Un sistem global fragil, cu epicentrul la Fed

Ce riscuri implică această structură? În esență, un sistem extrem de fragil, bazat pe împrumuturi pe termen scurt, ar putea avea efect de levier și expuneri masive în dolari. În cazul unui șoc – o creștere bruscă a randamentelor obligațiunilor sau o schimbare neașteptată de politică monetară – lichiditatea s-ar putea evapora instantaneu. Exact ca în criza financiară globală, băncile centrale ar trebui să intervină, iar Rezerva Federală a SUA ar fi, din nou, chemată în rolul de împrumutător de ultimă instanță, inclusiv prin linii de swap cu BCE și alte bănci centrale.

Dar într-o lume geopolitic fragmentată și cu schimbări iminente în conducerea Fed, mai putem lua această intervenție drept garantată?

Un nou cazinou financiar

Martin Wolf compară această rețea financiară cu un cazinou global, în care se pariază cu bani împrumutați, în afara radarului autorităților de reglementare. Dacă, în trecut, riscurile se aflau în bănci și erau parțial reglementate, astăzi riscurile s-au mutat în afara bilanțurilor bancare, în mâinile unor actori care operează fără supraveghere și care se bazează pe continuitatea unui sistem de lichiditate în dolari.

Sistemul actual oferă avantaje în timp de stabilitate, dar se bazează pe o combinație periculoasă de opacitate, îndatorare excesivă și încredere oarbă în capacitatea Fed de a interveni. Deși pare funcțional, este construit pe fundații fragile. Iar întrebarea-cheie rămâne: „Poate funcționa? Da. Dar va funcționa în criză?”

Alte articole importante
Un an de la acordul Trump–Marea Britanie: costuri ascunse pentru agricultură și industrie
Un an de la acordul Trump–Marea Britanie: costuri ascunse pentru agricultură și industrie
La un an după acordul comercial dintre Statele Unite și Marea Britanie, efectele reale ale înțelegerii încep să fie resimțite tot mai puternic în economie, în special în sectorul agricol. Decizia luată în 2025 de președintele american Donald Trump și premierul britanic Keir Starmer continuă să genereze controverse, pe fondul unor pierderi semnificative pentru fermieri […]
România, la un pas de aderarea la OCDE: 24 din 25 de comitete, deja închise
România, la un pas de aderarea la OCDE: 24 din 25 de comitete, deja închise
România se apropie de finalul unuia dintre cele mai complexe procese de integrare economică internațională, după ce a închis 24 dintre cele 25 de comitete necesare pentru aderarea la OCDE. Anunțul a fost făcut de Luca Niculescu, coordonatorul național al acestui demers, care a subliniat că țara noastră se află în prezent pe primul loc […]
România, pe primul loc la costul real al energiei: povara pe gospodării devine uriașă
România, pe primul loc la costul real al energiei: povara pe gospodării devine uriașă
Prețurile la electricitatea pentru gospodăriile din Uniunea Europeană au rămas relativ stabile în a doua jumătate a anului 2025, însă situația diferă semnificativ de la o țară la alta. Potrivit datelor publicate de Eurostat, media europeană a ajuns la 28,96 euro pentru 100 kWh, ușor peste nivelul de 28,79 euro din prima jumătate a anului. […]
Tranzacție majoră pe piața editorială: Libri-Bookline preia controlul unei edituri cunoscute din România
Companii
Tranzacție majoră pe piața editorială: Libri-Bookline preia controlul unei edituri cunoscute din România
Piața de carte din România a fost luată prin surprindere de o mutare strategică neașteptată. Un jucător important din Ungaria, Libri-Bookline, a decis să intre direct pe piața locală prin achiziția pachetului majoritar al Curtea Veche Publishing, una dintre cele mai cunoscute edituri autohtone. Tranzacția marchează un moment important pentru industria editorială, semnalând interesul investitorilor […]
România, printre țările cu cel mai ridicat risc de sărăcie din Uniunea Europeană
România, printre țările cu cel mai ridicat risc de sărăcie din Uniunea Europeană
Datele publicate de Eurostat pentru anul 2025 arată că România continuă să se confrunte cu un nivel ridicat al riscului de sărăcie și excluziune socială, situându-se printre statele cele mai afectate din Uniunea Europeană. Aproximativ 27,4% din populația României este expusă acestui risc, un procent semnificativ peste media europeană de 20,9%. La nivelul întregii Uniunea […]
Prețurile gazelor au crescut în UE, dar România rămâne printre cele mai ieftine piețe
Prețurile gazelor au crescut în UE, dar România rămâne printre cele mai ieftine piețe
Prețurile gazelor pentru gospodăriile din Uniunea Europeană au înregistrat o nouă creștere în a doua jumătate a anului 2025, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat. Evoluția confirmă revenirea la fluctuațiile sezoniere obișnuite, după distorsiunile majore din perioada crizei energetice din 2022–2023. Prețul mediu al gazelor, inclusiv taxele, a ajuns la 12,28 euro pentru […]