Prima pagină » Finanțarea statelor se joacă în adevărate „cazinouri financiare” globale: un sistem opac, fragil și dependent

Finanțarea statelor se joacă în adevărate „cazinouri financiare” globale: un sistem opac, fragil și dependent

Finanțarea statelor se joacă în adevărate „cazinouri financiare” globale: un sistem opac, fragil și dependent
Finanțarea statelor se joacă în adevărate „cazinouri financiare” globale: un sistem opac, fragil și dependent / Foto: Shutterstock

Economiile avansate par să fi înlocuit vechile bănci cu o rețea globală de fonduri speculative, investitori instituționali și mecanisme opace de swap valutar, transformând finanțarea statelor într-un joc de noroc global, cu mize colosale, se arată într-o analiză Financial Times. Lumea financiară este tot mai interconectată, dar tot mai puțin transparentă. Amenințări relevante vin din zone noi ale sistemului financiar, mai puțin reglementate: fondurile private, legăturile opace cu asigurările de viață sau cu rețelele de stablecoins (criptoactive susținute de monede tradiționale), sectoare care devin tot mai influente și potențial instabile. Aceasta este esența avertismentului lansat recent de Banca pentru Reglemente Internaționale (BIS), în cel mai recent Raport Economic Anual. Ordinea economică se destramă, iar economia mondială se află într-un moment de răscruce, avertizează șeful Băncii Reglementelor Internaționale (BIS).

De la credit privat, la datorii publice în dolari

BIS sugerează că economia globală se află într-un „moment de răscruce”, intrând „într-o nouă eră de impredictibilitate și incertitudini ridicate”, care testează încrederea opiniei publice în instituții, inclusiv băncile centrale. Dacă în perioada premergătoare crizei financiare globale din 2007-2009, băncile acordau masiv credite ipotecare, după criză, tabloul s-a schimbat radical: creditul privat s-a plafonat, în timp ce împrumuturile către guverne au explodat. Pandemia a accelerat această tendință. De ce? Pentru că, dacă populația economisește, cineva trebuie să cheltuie. Iar acest „cineva” a devenit statul, finanțat tot mai mult prin intermediul investitorilor instituționali globali, în special prin achiziționarea de obligațiuni suverane în dolari.

Cine sunt noii intermediari?

Nu băncile clasice, ci fondurile de pensii, companiile de asigurări și hedge funds — acești actori domină astăzi scena. Cuplată cu utilizarea intensă a swap-urilor valutare (contracte colaterale de împrumut încrucișat), această arhitectură a generat o piață paralelă uriașă: la sfârșitul lui 2024, volumul swap-urilor valutare și al contractelor forward depășea 111 trilioane de dolari, de aproape trei ori mai mult decât volumul obligațiunilor internaționale.

Cea mai mare parte a acestor tranzacții implică dolarul american și maturități sub un an, ceea ce înseamnă finanțare pe termen scurt pentru poziții speculative pe termen lung. Și, în mod îngrijorător, peste 70% dintre finanțările repo bilaterale sunt acordate fără nicio garanție reală (zero haircut), lăsând creditorii fără control asupra gradului de îndatorare al fondurilor speculative.

Un sistem global fragil, cu epicentrul la Fed

Ce riscuri implică această structură? În esență, un sistem extrem de fragil, bazat pe împrumuturi pe termen scurt, ar putea avea efect de levier și expuneri masive în dolari. În cazul unui șoc – o creștere bruscă a randamentelor obligațiunilor sau o schimbare neașteptată de politică monetară – lichiditatea s-ar putea evapora instantaneu. Exact ca în criza financiară globală, băncile centrale ar trebui să intervină, iar Rezerva Federală a SUA ar fi, din nou, chemată în rolul de împrumutător de ultimă instanță, inclusiv prin linii de swap cu BCE și alte bănci centrale.

Dar într-o lume geopolitic fragmentată și cu schimbări iminente în conducerea Fed, mai putem lua această intervenție drept garantată?

Un nou cazinou financiar

Martin Wolf compară această rețea financiară cu un cazinou global, în care se pariază cu bani împrumutați, în afara radarului autorităților de reglementare. Dacă, în trecut, riscurile se aflau în bănci și erau parțial reglementate, astăzi riscurile s-au mutat în afara bilanțurilor bancare, în mâinile unor actori care operează fără supraveghere și care se bazează pe continuitatea unui sistem de lichiditate în dolari.

Sistemul actual oferă avantaje în timp de stabilitate, dar se bazează pe o combinație periculoasă de opacitate, îndatorare excesivă și încredere oarbă în capacitatea Fed de a interveni. Deși pare funcțional, este construit pe fundații fragile. Iar întrebarea-cheie rămâne: „Poate funcționa? Da. Dar va funcționa în criză?”

Alte articole importante
După 2035, vehiculele electrice ar putea deține 85% din piața auto
Companii
După 2035, vehiculele electrice ar putea deține 85% din piața auto
Vehiculele electrice ar putea ajunge să reprezinte până la 85% din vânzările de mașini noi în Uniunea Europeană după 2035. Această tranziție reflectă accelerarea adoptării mobilității electrice și politica UE de reducere a emisiilor în transporturi. Vehiculele electrice ar putea ajunge la 85% din vânzările de mașini noi în UE după 2035 Uniunea Europeană analizează […]
ANALIZĂ
Debut de an dificil pentru piața auto din România
Debut de an dificil pentru piața auto din România
Piața auto din România a început anul sub semnul unei scăderi majore a vânzărilor comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Presiunea economică asupra consumatorilor, costurile tot mai ridicate mai ales a celor la materialele pentru producția auto, alături de schimbările legislative privind normele de emisii de CO2, influențează deciziile de achiziție și, implicit, cifrele de […]
Scumpirile din industrie continuă: prețurile producției au crescut cu 6% într-un an
Scumpirile din industrie continuă: prețurile producției au crescut cu 6% într-un an
Costurile din industrie rămân pe un trend ascendent, arată cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică. La finalul anului 2025, prețurile producției industriale, calculate cumulat pentru piața internă și piața externă, erau cu 6% mai mari față de aceeași perioadă a anului anterior. Evoluția confirmă faptul că presiunile din economie persistă, în […]
Draghi avertizează: Europa trebuie să se miște mai repede spre integrare dacă vrea să rămână o putere globală
Draghi avertizează: Europa trebuie să se miște mai repede spre integrare dacă vrea să rămână o putere globală
Europa riscă să devină „subordonată, divizată și dezindustrializată” dacă nu accelerează procesul de integrare și nu acceptă forme flexibile de cooperare între statele membre, a avertizat luni fostul președinte al Băncii Centrale Europene și fost prim-ministru al Italiei, Mario Draghi. Declarațiile au fost făcute la Bruxelles, în cadrul unei ceremonii academice organizate la Universitatea din […]
Primele oferte pentru perioada de după liberalizarea pieței gazelor: cine are cel mai mic preț și ce furnizori promit stabilitate tarifară
Primele oferte pentru perioada de după liberalizarea pieței gazelor: cine are cel mai mic preț și ce furnizori promit stabilitate tarifară
Piața gazelor naturale din România intră într-o nouă etapă începând cu 1 aprilie 2026, odată cu apariția primelor oferte comerciale formulate pentru intervalul de timp de după relaxarea mecanismelor de plafonare. Furnizorii au început deja să publice tarifele actualizate pe platforma Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), iar datele indică majorări semnificative față […]
„Soiuz” și vidul: Rusia, tot mai aproape de un eșec spațial major
Tehnologie
„Soiuz” și vidul: Rusia, tot mai aproape de un eșec spațial major
Industria spațială a Federației Ruse se confruntă cu una dintre cele mai dificile perioade din istoria sa recentă, iar racheta Soiuz-5, cunoscută și sub numele de Irtysh, a devenit simbolul acestui declin. Anunțată drept un proiect strategic, capabil să concureze cu Falcon 9 al companiei SpaceX, noua rachetă rusească ratează din nou termenele de testare […]