Prima pagină » Finanțarea statelor se joacă în adevărate „cazinouri financiare” globale: un sistem opac, fragil și dependent

Finanțarea statelor se joacă în adevărate „cazinouri financiare” globale: un sistem opac, fragil și dependent

Finanțarea statelor se joacă în adevărate „cazinouri financiare” globale: un sistem opac, fragil și dependent
Finanțarea statelor se joacă în adevărate „cazinouri financiare” globale: un sistem opac, fragil și dependent / Foto: Shutterstock

Economiile avansate par să fi înlocuit vechile bănci cu o rețea globală de fonduri speculative, investitori instituționali și mecanisme opace de swap valutar, transformând finanțarea statelor într-un joc de noroc global, cu mize colosale, se arată într-o analiză Financial Times. Lumea financiară este tot mai interconectată, dar tot mai puțin transparentă. Amenințări relevante vin din zone noi ale sistemului financiar, mai puțin reglementate: fondurile private, legăturile opace cu asigurările de viață sau cu rețelele de stablecoins (criptoactive susținute de monede tradiționale), sectoare care devin tot mai influente și potențial instabile. Aceasta este esența avertismentului lansat recent de Banca pentru Reglemente Internaționale (BIS), în cel mai recent Raport Economic Anual. Ordinea economică se destramă, iar economia mondială se află într-un moment de răscruce, avertizează șeful Băncii Reglementelor Internaționale (BIS).

De la credit privat, la datorii publice în dolari

BIS sugerează că economia globală se află într-un „moment de răscruce”, intrând „într-o nouă eră de impredictibilitate și incertitudini ridicate”, care testează încrederea opiniei publice în instituții, inclusiv băncile centrale. Dacă în perioada premergătoare crizei financiare globale din 2007-2009, băncile acordau masiv credite ipotecare, după criză, tabloul s-a schimbat radical: creditul privat s-a plafonat, în timp ce împrumuturile către guverne au explodat. Pandemia a accelerat această tendință. De ce? Pentru că, dacă populația economisește, cineva trebuie să cheltuie. Iar acest „cineva” a devenit statul, finanțat tot mai mult prin intermediul investitorilor instituționali globali, în special prin achiziționarea de obligațiuni suverane în dolari.

Cine sunt noii intermediari?

Nu băncile clasice, ci fondurile de pensii, companiile de asigurări și hedge funds — acești actori domină astăzi scena. Cuplată cu utilizarea intensă a swap-urilor valutare (contracte colaterale de împrumut încrucișat), această arhitectură a generat o piață paralelă uriașă: la sfârșitul lui 2024, volumul swap-urilor valutare și al contractelor forward depășea 111 trilioane de dolari, de aproape trei ori mai mult decât volumul obligațiunilor internaționale.

Cea mai mare parte a acestor tranzacții implică dolarul american și maturități sub un an, ceea ce înseamnă finanțare pe termen scurt pentru poziții speculative pe termen lung. Și, în mod îngrijorător, peste 70% dintre finanțările repo bilaterale sunt acordate fără nicio garanție reală (zero haircut), lăsând creditorii fără control asupra gradului de îndatorare al fondurilor speculative.

Un sistem global fragil, cu epicentrul la Fed

Ce riscuri implică această structură? În esență, un sistem extrem de fragil, bazat pe împrumuturi pe termen scurt, ar putea avea efect de levier și expuneri masive în dolari. În cazul unui șoc – o creștere bruscă a randamentelor obligațiunilor sau o schimbare neașteptată de politică monetară – lichiditatea s-ar putea evapora instantaneu. Exact ca în criza financiară globală, băncile centrale ar trebui să intervină, iar Rezerva Federală a SUA ar fi, din nou, chemată în rolul de împrumutător de ultimă instanță, inclusiv prin linii de swap cu BCE și alte bănci centrale.

Dar într-o lume geopolitic fragmentată și cu schimbări iminente în conducerea Fed, mai putem lua această intervenție drept garantată?

Un nou cazinou financiar

Martin Wolf compară această rețea financiară cu un cazinou global, în care se pariază cu bani împrumutați, în afara radarului autorităților de reglementare. Dacă, în trecut, riscurile se aflau în bănci și erau parțial reglementate, astăzi riscurile s-au mutat în afara bilanțurilor bancare, în mâinile unor actori care operează fără supraveghere și care se bazează pe continuitatea unui sistem de lichiditate în dolari.

Sistemul actual oferă avantaje în timp de stabilitate, dar se bazează pe o combinație periculoasă de opacitate, îndatorare excesivă și încredere oarbă în capacitatea Fed de a interveni. Deși pare funcțional, este construit pe fundații fragile. Iar întrebarea-cheie rămâne: „Poate funcționa? Da. Dar va funcționa în criză?”

Alte articole importante
Măsuri fiscale dure anunțate de Guvernul Bolojan pentru a reduce deficitul: TVA crește la 21% și 11% pentru cota redusă. Se modifică taxarea băncilor. Cresc accizele și impozitul pe dividende
Măsuri fiscale dure anunțate de Guvernul Bolojan pentru a reduce deficitul: TVA crește la 21% și 11% pentru cota redusă. Se modifică taxarea băncilor. Cresc accizele și impozitul pe dividende
Premierul Ilie Bolojan a prezentat miercuri, în cadrul unei conferințe de presă la Palatul Victoria, principalele puncte ale ajustărilor fiscale așteptate cu îngrijorare de români. Pachetul amplu de măsuri fiscale este menit să reducă deficitul bugetar excesiv al României și va fi implementat în trei etape succesive în următoarele luni. Primul set de măsuri va […]
Clarks, un gigant de pe high street a concediat peste 1.200 de angajați după o pierdere șocantă de 100 de milioane de lire
Clarks, un gigant de pe high street a concediat peste 1.200 de angajați după o pierdere șocantă de 100 de milioane de lire
Una dintre cele mai cunoscute și respectate mărci de încălțăminte din Marea Britanie, trece printr-o criză financiară profundă. Clarks a raportat o pierdere de aproape 40 de milioane de lire sterline și a concediat peste 1.200 de angajați, punând totul pe seama „condițiilor dificile de piață”. Cu un trecut glorios și o imagine solidă, Clarks […]
Tinerii din Generația Z: încrezători în viitor, dar vulnerabili financiar. Adevărul dur despre generația care visează la un viitor financiar prosper
Tinerii din Generația Z: încrezători în viitor, dar vulnerabili financiar. Adevărul dur despre generația care visează la un viitor financiar prosper
Optimismul financiar al Generației Z pare să sfideze realitatea. Deși aproape jumătate dintre tinerii români sunt convinși că vor avea un viitor lor financiar va fi unul prosper, cifrele arată că cei mai mulți nu reușesc să pună bani deoparte nici măcar pentru urgențe. Un sondaj Allianz-Țiriac scoate la lumină discrepanța uriașă dintre aspirații și […]
Qantas, victima unui atac cibernetic devastator – datele a 6 milioane de clienți ar putea fi în pericol
Qantas, victima unui atac cibernetic devastator – datele a 6 milioane de clienți ar putea fi în pericol
Compania aeriană australiană Qantas a confirmat un atac cibernetic masiv care ar fi compromis informațiile personale a aproximativ șase milioane de clienți. Hackerii au pătruns într-o platformă externă folosită pentru relații cu clienții, iar primele investigații sugerează că volumul de date furate ar putea fi „semnificativ”. Deși Qantas susține că nu au fost afectate informațiile […]
România, din nou în coada clasamentului: doar 27% din popluație are competențe digitale de bază. Ce spune Comisia Europeană și ce ne așteaptă până în 2030
România, din nou în coada clasamentului: doar 27% din popluație are competențe digitale de bază. Ce spune Comisia Europeană și ce ne așteaptă până în 2030
România se confruntă cu o realitate alarmantă – mai puțin de o treime din populație are competențe digitale de bază. Cu mult sub media Uniunii Europene, țara noastră rămâne printre cele mai vulnerabile în fața tranziției digitale. Comisia Europeană avertizează și propune măsuri concrete, în timp ce discrepanțele sociale, de vârstă, educație și zonă de […]
4 din 10 angajați sunt nemulțumiți de salariul actual. Nivelul minim de confort care ar putea acoperi parțial nevoile, urcă la 6000 de lei
4 din 10 angajați sunt nemulțumiți de salariul actual. Nivelul minim de confort care ar putea acoperi parțial nevoile, urcă la 6000 de lei
Un nou sondaj eJobs arată că 40% dintre angajați sunt profund nemulțumiți de salariul actual, iar aproape 70% simt constant presiunea financiară în viața de zi cu zi. Deși o parte dintre respondenți au primit măriri salariale în ultimii doi ani, nivelul veniturilor rămâne sub așteptările lor, iar pragul psihologic de 6.000 de lei devine […]