Gospodăriile din România au avut un excedent mediu de aproape 1.500 de lei în 2025

Gospodăriile din România au înregistrat în primul trimestru din 2025 un excedent mediu lunar de peste 1.480 de lei, după ce veniturile au depășit semnificativ cheltuielile.

Această evoluție indică o gestionare mai echilibrată a bugetelor familiale, în contextul creșterii constante a veniturilor disponibile.

Excedent mediu de 1.481 de lei în gospodăriile din România în primul trimestru

România, printre campioanele scumpirilor la carburanți în Uniunea Europeană

19:48

Creditele pentru locuințe devin mai accesibile în Europa, iar Bucureștiul urcă spectaculos în clasament

14:33

În primul trimestru din 2025, veniturile totale medii lunare ale gospodăriilor din România au ajuns, în termeni nominali, la 9.148 de lei, ceea ce reprezintă 3.682 de lei per persoană. Față de ultimul trimestru al anului trecut, acest nivel reprezintă o creștere de 6,8% pe gospodărie și de 7,5% pe persoană. Comparativ cu aceeași perioadă din 2024, veniturile s-au majorat cu 13,7% la nivel de gospodărie și cu 14,7% pe persoană, arată datele furnizate de Institutul Național de Statistică (INS).

De asemenea, cheltuielile totale medii lunare au fost de 7.667 de lei pe gospodărie (3.086 de lei per persoană), ceea ce reprezintă 83,8% din veniturile totale. Valoarea acestora a crescut cu 390 de lei față de trimestrul anterior. Comparativ cu primul trimestru din anul anterior, cheltuielile medii lunare au crescut cu 12% pe gospodărie și cu 13,1% pe persoană.

Veniturile bănești au fost în medie de 8.578 de lei lunar pe o gospodărie (3.453 de lei pe persoană), în creștere cu 7,8% față de trimestrul anterior. În schimb, veniturile în natură s-au redus cu 6,4%, ajungând la 570 de lei pe gospodărie (229 de lei per persoană).

Cea mai mare parte a veniturilor a provenit din salarii și alte drepturi salariale, care au însumat 6.257 de lei lunar pe gospodărie, adică 68,4% din totalul veniturilor. Ponderea acestora a crescut cu 2,4 puncte procentuale față de finalul lui 2024. Alte surse importante au fost prestațiile sociale (1.874 de lei pe gospodărie, adică 20,5% din venituri) și veniturile în natură (6,2%).

Ce influențează structura cheltuilelor

În mediul urban, veniturile medii lunare pe gospodărie au fost de 10.469 de lei, cu 1,4 ori mai mari decât în mediul rural. Pe persoană, acestea au fost de 4.352 de lei, adică de 1,5 ori mai mari decât în zonele rurale. Salariile au avut o pondere de 73,7% în veniturile din mediul urban față de doar 60,3% în rural. În schimb, veniturile în natură au reprezentat 10,2% din total în rural, de 2,8 ori mai mult decât în urban.

Cheltuielile bănești medii lunare s-au ridicat la 7.199 de lei pe gospodărie (2.898 de lei per persoană), cu 5,7% mai mari față de ultimul trimestru din 2024. Consumul de produse agroalimentare și nealimentare din resurse proprii a fost estimat la 467 de lei pe gospodărie (188 de lei pe persoană), în ușoară creștere (1%).

Principalele destinații ale cheltuielilor au fost: consumul (60,1%, 4.610 lei pe gospodărie), contribuțiile către stat și asigurări (34,5%, 2.645 de lei) și cheltuielile legate de producție (1,7%, 134 de lei). În urban, cheltuielile medii lunare pe gospodărie au ajuns la 8.690 de lei, cu 1,3 ori mai mari decât în rural. O persoană din urban a cheltuit, în medie, 3.612 lei lunar, cu 1,4 ori mai mult decât o persoană din mediul rural.

Structura cheltuielilor variază în funcție de rezidență: în urban, 37,5% din cheltuieli merg către taxe și contribuții, în timp ce în rural, ponderea consumului din resurse proprii ajunge la 10,8%.

Pe categorii de consum, produsele agroalimentare și băuturile nealcoolice au reprezentat cea mai mare pondere, și anume 31,7% (1.460 de lei pe gospodărie). Urmează cheltuielile pentru locuință și utilități (799 de lei, 17,3%), sănătate (326 de lei, 7,1%) și transport (325 de lei, 7%). Cheltuielile pentru educație au avut cel mai mic nivel: doar 36 de lei lunar pe gospodărie, adică 0,8% din totalul cheltuielilor de consum.