Inteligența artificială, eficientă în lupta împotriva simptomelor „long Covid”

Comunitatea științifică a descoperit modificări biologice în compoziția bacteriilor intestinale, în răspunsurile imune și în metabolism, care pot constitui indicatori biologici pentru boli până acum greu de diagnosticat, cum ar fi setul simptomelor din spectrul numit, generic, „Covid de lungă durată” sau pentru simptome de epuizare extremă, precum encefalomielita mialgică (ME) — cunoscută și ca sindromul oboselii cronice. Rezultatele revoluționare ale acestui studiu au fost publicate, vineri, în revista Nature Medicine. Creșterea utilizării AI pentru a identifica modele biologice complexe, anterior trecute cu vederea, este o direcție „promițătoare” de cercetare în acest domeniu, a declarat Janet Scott, lector clinic în boli infecțioase la Centrul pentru Cercetarea Virusurilor al Universității din Glasgow.

Cercetătorii au raportat o acuratețe de 90% în identificarea cazurilor de ME, utilizând o nouă platformă bazată pe inteligență artificială, care detectează markerii acestei afecțiuni prin analize de laborator de rutină, inclusiv teste de sânge și materii fecale. Rezultatele oferă noi indicii în efortul complex de a detecta și gestiona o categorie de probleme medicale care, timp de decenii, au afectat milioane de pacienți și au derutat medicii.

„Obiectivul nostru este să construim o hartă detaliată a interacțiunii dintre sistemul imunitar, bacteriile intestinale și substanțele chimice produse de acestea”, a declarat Julia Oh, microbiolog la Universitatea Duke, care a coordonat studiul, în colaborare cu foști colegi de la institutul de cercetare biomedicală Jackson Laboratory.

„Conectând aceste puncte, putem începe să înțelegem ce anume determină boala — și să deschidem calea către o medicină cu adevărat personalizată, care până acum a fost de neatins”.

Europa plătește factura boom-ului AI din SUA. Lagarde: riscăm costurile fără să culegem roadele

17:32

Deficitul extern al României crește: a ajuns la 16,3 miliarde de euro

16:26

Foto: Unsplash

Inteligența artificială, eficientă în lupta împotriva simptomelor „long Covid”

Cercetătorii au analizat datele a 249 de persoane, inclusiv 153 de pacienți cu encefalomielita mialgică, pentru a investiga baza biologică a bolii, scrie Financial Times. Absența unor markeri de laborator clari pentru ME a făcut ca unii medici să pună la îndoială existența reală a bolii, a declarat Derya Unutmaz, profesor de imunologie la Jackson Laboratory.

Echipa a studiat relațiile dintre microorganismele intestinale (microbiomul), răspunsurile imune și metaboliți — substanțe implicate în procesele chimice esențiale pentru viață. Acestea au fost corelate cu 12 categorii de simptome raportate de pacienți în chestionare privind stilul de viață. Pacienții cu ME au prezentat dezechilibre semnificative în interacțiunile dintre microbiom, metaboliți și sistemul imunitar, dezechilibre care s-au agravat în timp, potrivit cercetătorilor. De exemplu, pacienții cu ME aveau niveluri mai scăzute de nutrienți esențiali precum butiratul — o substanță asociată cu buna funcționare a intestinelor și beneficii pentru sănătatea generală a organismului.

Foto: Unsplash

Există legături între encefalomielita mialgică și covidul de lungă durată?

Simptomele encefalomielitei mialgice includ o oboseală profundă și persistentă după eforturi mentale sau fizice, tulburări de somn și dificultăți de gândire, concentrare și memorie — similare cu cele raportate în cazurile de Covid de lungă durată. Și ME este adesea precedată de o infecție virală. Acest tip de afecțiuni este estimat să afecteze zeci de milioane de persoane la nivel global. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, aproximativ 6% dintre cei care contractează Covid-19 dezvoltă ulterior Covid de lungă durată.

„În loc să căutăm cauze unice, această abordare ne poate ajuta să înțelegem aceste afecțiuni complexe ca pe niște boli de rețea”, spune Janet Scott, lector clinic în boli infecțioase la Centrul pentru Cercetarea Virusurilor al Universității din Glasgow. „Problema nu este neapărat o componentă stricată, ci o comunicare perturbată între sisteme”, adaugă ea.

Observarea nivelurilor perturbate de butirat este doar unul dintre numeroasele rezultate interesante ale acestui studiu, a comentat Daniel Davis, profesor de imunologie la Imperial College London. Totuși, studiul subliniază „complexitatea extremă a situației,” a adăugat el, întrucât nu oferă, deocamdată, recomandări clare privind tratamente sau intervenții medicale care să-i ajute concret pe pacienții cu ME.

„Pacienții ajung de regulă la un diagnostic la mult timp după debutul bolii, ceea ce face ca identificarea cauzelor la nivel molecular să fie foarte dificilă”, a spus Davis, autor al cărții Self Defence: A myth-busting guide to immune health. „Căutarea tratamentelor eficiente continuă — dar cunoașterea fundamentală obținută din această analiză va putea fi valorificată mulți ani de acum înainte”.

Articolul este cel mai recent dintr-o serie de studii care indică factori fizici anormali asociați cu ME, dar un „tipar consecvent” al acestora încă nu s-a conturat, avertizează Alan Carson, profesor de neuropsihiatrie la Universitatea din Edinburgh. Acesta ridică semne de întrebare cu privire la faptul dacă toți pacienții incluși în diversele studii aveau, într-adevăr, ME sau mai degrabă „afecțiuni asemănătoare”.

„În cel mai bun caz, aceste studii sunt pași mici, incrementali, care nu se confirmă reciproc”, a spus Carson, care a realizat cercetări și despre Covidul de lungă durată. „Suntem încă departe de a înțelege biologia ME”.