O companie din Canada sfidează regulile internaționale și anunță că va realiza prima extracție de minerale rare din adâncurile oceanului, profitând de o breșă legislativă creată în SUA.
Deși ONU și experții în mediu atrag atenția asupra pericolelor ecologice, nord-americanii susțin că demersul marchează începutul unei noi ere în materie de exploatare a resurselor strategice.
Gerard Barron, CEO-ul companiei The Metals Company (TMC), susține că firma sa este pregătită să devină prima din lume care va începe efectiv exploatarea comercială a mineralelor rare de pe fundul oceanului, o zonă până de curând considerată „interzisă” pentru industria extractivă, din cauza riscurilor de mediu și a incertitudinilor juridice.
Într-un interviu acordat AFP, Barron a declarat că este „absolut convins” că va câștiga această cursă strategică, grație unei portițe legislative activate în Statele Unite. TMC a ales să ocolească Autoritatea Internațională pentru Fundul Mării (ISA), instituția ONU responsabilă cu reglementarea exploatării resurselor marine. „Vom fi pionierii acestui domeniu, fără îndoială. Iar în timp, lumea va înțelege cât de cruciale sunt aceste metale pentru tranziția energetică globală”, afirmă Barron, citat de Techxplore.
Canadienii vor miza în schimb pe un cadru legal intern american, derivat dintr-un ordin executiv emis de administrația Trump, care permite companiilor înregistrate în SUA să exploreze și să exploateze resurse marine în mod direct, fără intervenția ONU.
Planul ambițios al TMC prevede extracția de noduli polimetalici dintr-o regiune de peste 25.000 km² din Oceanul Pacific, cunoscută sub numele de Clarion-Clipperton Zone, situată între Hawaii și Mexic. Nodulii, care sunt depozite de dimensiunea unor pietre, conțin metale esențiale pentru tehnologiile verzi, precum nichel, cobalt, cupru și mangan. Aceste resurse sunt vitale pentru fabricarea bateriilor pentru vehicule electrice și stocarea energiei regenerabile, într-un moment în care lanțurile globale de aprovizionare cu metale rare sunt dominate de China.
Deși SUA nu este membră a ISA, TMC a depus cererea de autorizare prin subsidiara sa americană, folosind legislația națională drept fundament pentru lansarea operațiunilor. Barron este optimist că permisele vor fi acordate la timp, iar extracția ar putea începe chiar până la finalul anului curent. Nava Hidden Gem, destinată colectării nodulilor, este deja echipată și pregătită pentru misiune, iar tehnologia de procesare este, potrivit companiei, gata de implementare industrială.
Confruntarea cu Autoritatea Internațională pentru Fundul Mării a escaladat în ultimele luni, TMC alegând să-și retragă colaborarea. Barron critică ISA pentru lentoarea în elaborarea unui cadru de reglementare clar și acuză instituția că ar fi devenit „ostatică” influenței ONG-urilor de mediu. CEO-ul canadian compară opoziția față de mineritul oceanic cu mișcările anti-nucleare din deceniile trecute, susținând că riscurile au fost „exagerate voit”, în timp ce dependența globală de combustibili fosili continuă să crească, transmite France24.
CEO-ul TMC atrage atenția că Beijingul controlează deja cinci licențe internaționale pentru explorarea fundului mării, prin companii de stat cu resurse semnificative și răbdare strategică. În schimb, TMC, companie privată listată, este supusă unei presiuni mult mai mari din partea acționarilor. „Nu ne putem permite să așteptăm la nesfârșit. Avem nevoie de acțiune acum”, a subliniat Barron.
Proiecțiile canadienilor de la TMC vizează o producție industrială de până la 12 milioane de tone de noduli anual în următorii 5-6 ani, cu extinderea flotei la trei nave de extracție, fiecare specializată pentru operațiuni la scară largă. Totuși, proiectul este intens criticat de comunitatea științifică și de organizațiile de mediu, care avertizează că ecosistemele adâncurilor marine sunt insuficient studiate și ar putea fi grav afectate de mineritul industrial.