Paradox pe Bursa de Valori București: Avem mai multe companii listate decât Grecia sau Ungaria, dar piața noastră valorează mai puțin în economie

La finalul anului 2024, Bursa de Valori București (BVB) reprezenta doar 20,7% din PIB-ul României, mult sub nivelul atins de burse regionale precum Grecia, Croația sau Ungaria, deși România are de aproape trei ori mai multe companii listate. Raportul PwC scoate la lumină un paradox: multe firme pe bursă, dar capitalizări mai mici, ceea ce arată o piață de capital încă fragilă în raport cu economia reală.

România, codașa regiunii în pofida numărului mare de companii listate

Studiul PwC România – „Bucharest Stock Exchange and M&A valuation multiples 2025” arată că deși România are 346 de companii listate la bursă, capitalizarea lor însumată reprezintă doar 20,7% din PIB, adică mai puțin decât în Grecia (43,7%), Croația (33,8%) și Ungaria (21%), țări cu mult mai puține firme listate.

Comparativ, Grecia are doar 137 de companii listate, Croația 87, iar Ungaria 67. Diferența constă în dimensiunea și forța acestor companii. Capitalizarea medie pe firmă la BVB este de 211 milioane de euro, semnificativ mai mică decât la rivalii regionali, unde pe bursă ajung, de regulă, companii mari, cu impact masiv în economie. PwC notează că BVB are companii mai mici, cu excepția unor cazuri punctuale precum Hidroelectrica sau OMV Petrom, și că profilul investitorilor români este încă în curs de consolidare.

Rolls-Royce își apără strategia de prețuri după criticile venite din partea companiilor aeriene

22:32

Tesla, între declin și revenire: ce arată datele din Europa

21:32

Evoluția pieței: creșteri importante, dar insuficiente

Anul 2024 a adus o serie de schimbări pozitive pentru Bursa de Valori București. Capitalizarea pieței (segmentul principal și MTS) a crescut cu 18% față de 2023, ajungând la 73 de miliarde de euro (echivalentul a 364 miliarde lei). Creșterea a fost stimulată de listarea companiei Premier Energy în mai 2024 și de transferul a două firme importante, Simtel Team și Roca Industry, de pe piața alternativă AeRO pe piața principală.

La nivel de indici, BET – barometrul bursei românești – a înregistrat un avans de 9% în 2024 și încă 4% în primul trimestru din 2025. BET-TR, care include și dividendele, a crescut chiar mai mult: +16% în 2024 și +4% în T1/2025. Aceste evoluții au consolidat atractivitatea pieței pentru investitori, iar numărul conturilor active a crescut spectaculos, de la 178.000 la 226.000 într-un singur an.

Totuși, în ciuda acestor progrese, raportul dintre capitalizarea bursei și PIB rămâne unul modest. România nu reușește încă să atragă companii mari, cu capitalizări semnificative, care să ridice greutatea bursei în economie.

Poziția regională: unde stăm mai bine și unde pierdem teren

Pentru a evalua corect BVB, PwC a comparat-o cu burse similare din Europa Centrală și de Est. Analiza a inclus piețe emergente avansate (Grecia, Ungaria, Cehia) și piețe de frontieră (Croația, Bulgaria, Slovenia, Slovacia, Cipru).

Rezultatele arată că România se află sub Grecia, Croația și Ungaria, dar peste alte burse regionale precum Cehia (19,6%), Slovenia (17,8%), Cipru (16,9%), Bulgaria (8,5%) și Slovacia (1,7%). Cu alte cuvinte, BVB nu este ultima în regiune, dar nu reușește să-și valorifice avantajul numeric al companiilor listate.

În plus, promovarea din iunie 2025 a pieței românești la statutul de „piață de frontieră avansată” de către MSCI a adus un plus de vizibilitate internațională. România face acum parte dintr-un grup restrâns de piețe, alături de Slovenia, Estonia, Lituania și Letonia. Totuși, pentru a ajunge la nivelul bursei din Grecia sau Croația, este nevoie de listări mari, din zona companiilor strategice sau din segmentul privat cu impact în economie.

Obstacole și provocări pentru piața românească

Deși cifrele arată o piață în creștere, există câteva probleme structurale care frânează dezvoltarea bursei:

1. Dimensiunea redusă a companiilor listate – multe firme românești care aleg bursa sunt IMM-uri sau companii de dimensiuni medii, cu capitalizări mult mai mici decât marile corporații listate în Grecia sau Ungaria.

2. Participarea scăzută a populației – deși numărul investitorilor a crescut, doar o mică parte din populația României investește efectiv la bursă.

3. Reticența companiilor mari – unele dintre cele mai mari firme românești, în special din zona privată, preferă să rămână în afara pieței de capital, fie din lipsă de interes, fie pentru a evita transparența și obligațiile suplimentare.

4. Volatilitatea și corelația cu factorii externi – piețele românești sunt foarte influențate de evoluțiile macroeconomice globale, ceea ce limitează stabilitatea pe termen lung.