Prețurile locuințelor îi țin pe tineri lângă părinți până la 30 de ani

Prețurile ridicate ale locuințelor fac ca mulți tineri români să rămână în casa părinților până aproape de vârsta de 30 de ani.

Dificultățile de acces la credite și nivelul ridicat al chiriilor accentuează această tendință, transformându-se într-un fenomen social tot mai vizibil în România.

Prețurile mari ale locuințelor țin tinerii lângă părinți până la aproape 30 de ani

Prețurile locuințelor îi țin pe tineri lângă părinți până la 30 de ani

Donald Trump caută „pacea eternă” în Gaza. Cât va costa reconstrucția?

09:40

Meta schimbă regulile! Chatboții AI au limite stricte pentru copii

09:32

Vârsta medie la care tinerii români părăsesc locuința părintească este de 27,3 ani, conform datelor publicate de Eurostat și preluate de Puterea.ro. România se află peste media Uniunii Europene, care era de 26,2 ani în 2024, ușor mai scăzută față de anul precedent (26,3 ani).

România nu figurează printre țările unde tinerii se mută cel mai târziu de acasă. Totuși, tendința rămâne mai apropiată de statele din sudul și din estul Europei decât de cele nordice. Spre comparație, în Croația, vârsta medie a plecării de acasă ajunge la 31,3 ani. În Slovacia, media de vârstă este de 30,9 ani, iar în Grecia de 30,7 ani. În schimb, în Finlanda (21,4 ani), Danemarca (21,7 ani) și Suedia (21,9 ani), independența tinerilor se atinge, după cum se vede, mai devreme.

Un element important în această ecuație îl reprezintă costul locuirii. În România, 6,4% dintre tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani trăiesc în gospodării unde peste 40% din venitul disponibil este cheltuit pentru locuință. Deși procentul pare ridicat, el este mai mic decât media europeană, de 9,7%. Asta sugerează că presiunea financiară asupra tinerilor români este moderată în comparație cu alte state.

Bugetul pentru locuință

La nivel național, 4,7% din totalul populației României alocă peste 40% din venitul disponibil pentru locuință. Diferența dintre tineri și restul populației este de doar 1,7%, ceea ce indică o discrepanță relativ redusă. Situația diferă, însă, în alte state. Spre exemplu, în Danemarca, decalajul este de 14,3%, iar în Țările de Jos de 8,4%.

Conform raportului Eurostat, în 16 state membre ale Uniunii Europene, tinerii sunt mai afectați decât restul populației de costurile legate de locuință. În Grecia, aceștia alocă în medie 30,3% din venitul disponibil pentru locuință. În Danemarca, însă, procentul este ceva mai mic, de 28,9%. La polul opus, în Croația, Cipru și Slovenia, ponderea este sub 3%.

România se plasează într-o poziție intermediară. Tinerii pleacă mai târziu de acasă decât media tinerilor din restul Europei. Dar, presiunea financiară pe care o resimt este moderată. Totuși, alte aspecte joacă un rol semnificativ. Migrația tinerilor spre alte state europene, în căutarea unor salarii mai mari, influențează statisticile, mulți dintre ei alegând să părăsească locuința părintească direct pentru a se stabili în străinătate.

Procesul de independență este întârziat și de alți factori, nu doar de costul locuințelor. Este vorba despre accesul redus la locuințe sociale și condițiile stricte de creditare pentru tinerii aflați la început de drum. În special în marile orașe, chiriile ridicate depășesc de multe ori posibilitățile financiare ale tinerilor cu venituri modeste.

Tendințe și perspective

Rămâne de văzut dacă tendința descrescătoare observată la nivel european va continua sau dacă presiunile economice și sociale vor împinge din nou vârsta medie în sus. În România, accesul la locuințe accesibile și adaptate nevoilor tinerei generații ar putea deveni o prioritate în anii următori. Și asta, mai ales în marile centre urbane, acolo unde cererea este în creștere, iar oferta insuficientă.

La final, vârsta medie la care tinerii părăsesc casa părintească rămâne un indicator relevant al independenței economice. De asemenea, aceste factor influențează și coeziunea socială și eficiența politicilor publice dedicate sprijinirii tinerei generații.