Programul Visa Waiver: Ce urmează pentru cetățenii români

România are șanse reale de reintrare în programul Visa Waiver. Citește despre eforturile necesare pentru a atinge acest obiectiv.

Cu toate acestea, țara noastră are șanse reale de a fi reacceptată în program. Totul va depinde, însă, de capacitatea României de a corecta indicatorii-cheie de migrație și de securitate și de a construi un dosar solid care să reziste presiunilor politice venite dinspre Washington.

De altfel, ambasadorul României la Washington, Andrei Muraru, s-a declarat, zilele trecute, „rezervat optimist” cu privire la șansele pe care țara noastră le are să fie acceptată în programul Visa Waiver.

Deficitul bugetar scade sub așteptări, dar rămâne ridicat: România a încheiat 2025 cu 7,65% din PIB

10:37

Wizz Air raportează trafic record și progrese semnificative la punctualitate în 2025

10:21

În limbajul diplomatic, expresia „rezervat optimist” este o formulare atent aleasă de oficialități. Aceasta este menită să transmită un echilibru între speranță și prudență. Altfel spus, ambasadorul României la Washington vede anumite premise pentru rezultate favorabile sau pentru un progres în direcția acceptării țării noastre în VWP.

România încearcă de 20 de ani să fie primită în programul Visa Waiver

Foto: Freepik

Visa Waiver (VWP) este un program care le permite cetățenilor din anumite state să călătorească în SUA fără a avea nevoie de viză. Este valabil atât pentru călătoriile de afaceri, cât și pentru cele de turism, pe perioade de până la 90 de zile. În prezent, 42 de țări sunt incluse în program, 33 fiind din Europa, potrivit site-ului oficial al Departamentului de Stat al SUA.

România încearcă de mai mulți ani să pătrundă în program. Ea figurează pe lista statelor aspirante încă din 2005. Pe 9 ianuarie anul acesta, administrația Joe Biden, aflată în ultimele zile de mandat, a anunțat admiterea în program a României, respectând criterii stricte de securitate. Cetățenii români ar fi urmat să călătorească în SUA fără vize începând cu 31 martie. Dar, pe 25 martie, Departamentul pentru Securitate Internă (DHS) a decis  să anuleze desemnarea României în program cu efect imediat.

DHS a suspendat implementarea VWP pentru a efectua o revizuire a desemnării României. Pe durata revizuirii a fost întreruptă implementarea Sistemului Electronic de Autorizare a Călătoriei (ESTA) pentru cetățenii români. Nu a fost precizat și un termen pentru asta. În aceste condiții, românii care vor călători în SUA pe termen scurt vor solicita ca și până acum viză de non-imigrant (B).

De ce a fost exclusă România din VWP

Administrația americană a invocat atunci motive de securitate pentru decizia sa. Aceasta a venit cu doar câteva zile înainte de turul doi al alegerilor prezidențiale de la București din 4 mai. Deși efectul direct asupra votului a fost redus, gestul a fost un semnal clar al nemulțumirii față de guvernul român.

Ministerul Afacerilor Externe al României a catalogat măsura drept una „politică”. Relațiile diplomatice s-au deteriorat și mai mult când Washingtonul a făcut presiuni asupra Bucureștiului pentru a-i elibera pe frații Tate. Cei doi influenceri cu dublă cetățenie, britanică și americană, apropiați ai administrației Trump, au fost acuzați de trafic de persoane. În cele din urmă, ei au fost puși în libertate și autorizați să călătorească în SUA, potrivit Niskanen Center.

Se pare că la fel de greu a cântărit hotărârea Curții Constituționale a României de a anula turul 1 al „prezidențialelor” din decembrie 2024. Decizia a venit pe fondul suspiciunilor că Rusia ar fi desfăşurat o campanie online ca să promoveze un candidat de extremă dreapta. În plus, ar fi contat și diferențele de abordare în ceea ce privește cooperarea de securitate regională în Europa.

Indicatorii privind migrația sunt suficient de buni pentru a menține România pe lista scurtă a programului. Totuși, țara noastră este încă departe de a fi admisă ca membru cu drepturi depline. Practic, pe cât de repede a România fost inclusă în program, pe atât de repede a fost exclusă, ceea ce demonstrează modul în care Washingtonul folosește politica de vize este folosită pe post de pârghie diplomatică.

Obstacolele României în calea către VWP

Administrația de la Washington a justificat excluderea României din VWP și prin „probleme de securitate la frontieră și imigrație”. Washingtonul susține că țara noastră nu face destule eforturi în combaterea traficului de persoane. De aceea, România se află încă în categoria „Tier 2” al raportului anual al Departamentului de Stat. Este același nivel la care se află și alte state deja incluse în VWP. Pe de altă parte, țări aspirante ca Cipru și Argentina au ajuns la „Tier 1”, ceea ce arată că nici acest statut nu garantează automat accesul în program.

Totodată, există temeri privind migrația ilegală din România, dar datele nu confirmă această ipoteză. După o creștere temporară în 2022, imediat după invadarea Ucrainei de către Rusia, numărul migrațiilor s-a stabilizat sub 200 pe lună. Concret, în martie 2025 au fost înregistrate doar 22. Aceste valori reduse fac dificil de susținut ideea unei amenințări reale la frontieră.

România stă mai slab în ceea ce privește arestările efectuate de ICE (U.S. Immigration and Customs Enforcement). În primele trei luni din 2025 au fost reținuți 112 cetățeni români. De asemenea, în ultimii cinci ani, totalul acestora a fost de 2.025, cel mai ridicat dintre toate statele europene. Cauza probabilă a fost activitatea unor grupări infracționale românești de mică amploare, care sunt active în special în Texas. Singura țară din VWP cu un istoric mai prost pe ultimii cinci ani este Chile.

Această tendință este confirmată și de datele instanțelor de imigrare. Astfel, în 2024, au fost raportate 1.815 cazuri noi de deportare, România depășind la acest capitol orice alt stat din VWP, cu excepția Chile.

Ambasadorul României în SUA este „rezervat optimist”

Într-o apariție televizată, ambasadorul României la Washington, Andrei Muraru, s-a declarat, zilele trecute, „rezervat optimist”. Afirmația se referea la șansele pe care țara noastră le are să fie acceptată în programul Visa Waiver.

„Nu aş vrea să ofer aici nici un termen. Dar, pot să vă spun că suntem foarte ancoraţi în acest lucru. Lucrăm zilnic pe acest dosar, avem zilnic întâlniri şi la Casa Albă, şi la Departamentul de Stat. Credem că, dacă va exista o decizie favorabilă României, acest lucru, în mod evident, va reprezenta un atu foarte important pentru facilitarea călătoriilor şi pentru creşterea în definitiv a comerţului bilateral şi a relaţiilor dintre România şi SUA”, a declarat Andrei Muraru la Prima TV.

Întrebat dacă are încredere că România ar putea fi acceptată în programul de scutire de vize al SUA, ambasadorul a reiterat: „Sunt rezervat optimist”.

Totodată, Muraru a ținut să sublinieze că nu a primit și nici nu a consultat vreun document care să sugereze vreo legătură între eventuale modificări privind alegerile prezidențiale din România și o posibilă excludere din Visa Waiver.

Ce înseamnă în limbaj diplomatic „rezervat optimist”

În limbajul diplomatic, expresia „rezervat optimist” este o formulare atent aleasă de oficialități. Aceasta este menită să transmită un echilibru între speranță și prudență. Altfel spus, ambasadorul României la Washington vede anumite premise pentru rezultate favorabile sau pentru un progres în direcția acceptării țării noastre în VWP.

Termenul de „rezervat” se referă la faptul că acesta nu vrea să transmită așteptări exagerate sau promisiuni ferme, deoarece există încă obstacole, incertitudini sau condiții care nu depind exclusiv de el.

Așadar, un diplomat „rezervat optimist” transmite că lucrurile merg într-o direcție bună, dar că succesul nu este încă garantat. Este o formulare menită să păstreze un ton pozitiv, fără să ofere certitudini sau să creeze presiune. Se poate spune că, practic, este un mod elegant de a declara că există perspective bune, dar că trebuie să rămânem prudenți, pentru că situația nu este pe deplin stabilă.

Care este poziția diplomației române?

Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat recent că România a făcut progrese considerabile în dosarul Visa Waiver. Cel puțin comparativ cu situația din urmă cu mai bine de cinci luni. Totuși, șefa diplomației române a evitat să ofere un calendar precis privind eliminarea vizelor. Ea a subliniat că dorește să facă un anunț ferm doar în momentul în care procesul va fi finalizat.

„România trebuie să intre în programul de Visa Waiver. Nu poate să fie acceptabil pe termen mediu şi lung ca o ţară din Schengen să nu fie şi în programul de Visa Waiver. Și nu vorbim doar de interesul României în asta. Programul Visa Waiver generează şi o creştere a turismului, ceea ce înseamnă şi un interes pentru Statele Unite ale Americii. Suntem mai bine ca acum câteva luni, dar mai avem de reconstruit câteva punţi. Au fost făcute de-a lungul timpului în aceşti ani multe declaraţii optimiste faţă de programul Visa Waiver. Aş vrea să anunţăm public progresul în momentul în care el este finalizat. Se lucrează pe toate palierele, dar din nou, daţi-mi voie să anunţăm progresul odată ce el este finalizat. Pentru că România a auzit de multe ori la televizor că intrăm în Visa Waiver de la oficiali”, declara Oana Ţoiu luna trecută pentru Agerpres.

Știm cum poate România să convingă SUA să ne reincludă în program

Principalul obstacol în calea României îl reprezintă rata ridicată a refuzurilor de viză. Pentru a fi eligibil, un stat trebuie să aibă o rată anuală de sub 3% sau o medie pe doi ani situată sub acest prag. România a coborât sub această limită în 2024, însă media pe doi ani depășește în continuare acest nivel. Altfel spus, România este neeligibilă din acest punct de vedere. Alte state aspirante, ca Uruguay și Cipru, au indicatori mai favorabili.

Unii analiști susțin că guvernul federal ar trebui să folosească ratele de ședere ilegală, nu pe cele de refuzare a vizelor. În 2023,România a avut o rată totală de depășire a permisului de ședere de doar 1,01%. Deși procentul este mic, toate statele din VWP, cu șase excepții (Letonia, Ungaria, Grecia, Portugalia, Spania și Chile), au raportat valori mai bune. Chiar dacă România și-a redus rata de ședere ilegală în ultimii ani, aceasta rămâne peste media VWP.

Pe termen scurt, reincluderea României în program pare improbabilă. Însă, pe termen mediu și lung, țara noastră are șanse reale să reintre în program. Condiția principală este aceea de a-și îmbunătăți indicatorii obiectivi. Mai exact, este vorba despre reducerea refuzurilor de viză sub 3%, scăderea ratelor de ședere ilegală și consolidarea sistemelor de securitate la frontieră.

Doar în acest fel Bucureștiul va putea construi un dosar solid, capabil să reziste schimbărilor politice din relația bilaterală. Astfel, țara noastră va putea fi reconsiderată în viitor pentru a fi reacceptată în Visa Waiver, în cazul în care va îndeplini criteriile legale de eligibilitate.