România, la un pas de dezastru economic fără măsurile fiscale

România a fost la un pas de un dezastru economic, similar cu criza traversată de Grecia în 2010, a avertizat vicepremierul Dragoș Anastasiu.

Potrivit acestuia, dacă Guvernul nu adopta la timp măsurile fiscale pentru reducerea deficitului, țara noastră s-ar fi confruntat cu un curs valutar fără precedent și cu o rată a șomajului uriașă.

România, aproape de dezastru economic: curs valutar exploziv și șomaj record

Foto: Shutterstock

România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025

15:33

Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027

14:06

Vicepremierul Dragoș Anastasiu a tras un semnal de alarmă cu privire la riscurile economice majore pe care le-ar fi putut înfrunta România în cazul în care nu ar fi fost adoptate măsurile urgente pentru reducerea deficitului bugetar.

Într-o declarație făcută, marți seară, la Digi24, oficialul a prezentat un scenariu sumbru în care țara noastră ar fi putut ajunge într-o criză economică asemănătoare cu cea trăită de Grecia în urmă cu 15 ani, cu un curs valutar de 6 lei pentru un euro și un șomaj ce ar fi putut atinge între 30 și 40%, relatează Mediafax, citând Digi24.ro.

„Dacă nu ieșeam, până pe 8 iulie, cu acest pachet dureros, dar credibil pentru cei care ne dau banii, Comisia Europeană începea demersul de a stopa fondurile europene pentru România, iar agențiile de rating, care ne spun nouă că țara dumneavoastră e acceptabilă pentru investiții sau nu e acceptabilă pentru investiții, ne-ar fi spus foarte repede că suntem neacceptabili pentru investiții. Și asta era scenariul Grecia 2010, cursul valutar s-ar fi dus probabil la 6, șomajul la 30-40%”, a declarat Anastasiu.

Vicepremierul a subliniat faptul că măsurile adoptate recent au fost singura opțiune viabilă într-un timp atât de scurt și că acestea reprezintă doar începutul unei serii de reforme menite să corecteze dezechilibrele bugetare, deoarece „nu am avut timp să începem cu ceea ce doare cel mai tare”. De aceea, „pachetul 2 va repara din inechități, iar pachetul 3 va merge și mai departe”, a mai spus el.

Ce măsuri au fost anunțate în primele două pachete fiscale

Guvernul și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului, pe data de 7 iulie, pentru primul pachet fiscal. Acesta cuprinde, între altele, majorarea TVA de la 19% la 21%, înghețarea pensiilor și a salariilor din sectorul public pentru anul 2026 și alte măsuri de reducere a cheltuielilor.

Ulterior, pe 11 iulie, premierul Ilie Bolojan a prezentat al doilea set de măsuri, axat pe reforma companiilor de stat. Acesta prevede modificarea indicatorilor de performanță, reducerea numărului de membri în consiliile de administrație, plafonarea indemnizațiilor acordate acestora, dar și digitalizarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).

Aceste măsuri sunt menite să stabilizeze economia, să redea încredere partenerilor externi și să evite intrarea României într-o criză financiară profundă. Potrivit autorităților, urmează și alte etape de reformă fiscală și administrativă care vor continua în lunile următoare.