Turismul românesc traversează o perioadă de relansare semnificativă, cu perspective solide de consolidare în 2025, în special pe litoralul Mării Negre.
Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT), împreună cu Organizația de Management al Destinației (OMD) Județul Constanța și alți parteneri locali, organizează a doua ediție a InfoTurului „Riviera Românească”, un eveniment menit să promoveze potențialul turistic al țărmului românesc. Inițiativa are loc într-un moment cheie pentru industria ospitalității din România.
Turismul românesc în 2025: litoral în creștere, restul țării suferă
Conform datelor furnizate de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, alături de direcțiile județene de statistică, turismul a contribuit cu aproximativ 5,6% la PIB-ul țării în 2024. Acest sector a depășit semnificativ cota din 2023 (4,19%) și s-a apropiat de pragul de referință de 6,6% pe care l-a atins în 2019, înainte de pandemia de COVID-19.
În ceea ce privește infrastructura de cazare, litoralul românesc dispunea, la data de 26 mai 2025, de 4.369 de unități active, o creștere față de cele aproximativ 4.000 înregistrate în anul anterior. Cu toate acestea, numărul total de locuri de cazare a înregistrat un recul, până la 143.663 de locuri distribuite în 67.702 camere, de la 155.927 locuri în 2024. Acest paradox evidențiază o orientare spre unitățile mai mici, de tip boutique, sau cazare în regim exclusivist.
Referitor la clasificarea unităților hoteliere, distribuția este următoarea: 16 hoteluri de 5 stele, 136 de 4 stele, 3.398 de 3 stele, 526 de 2 stele și 293 de o stea. Segmentul în plină expansiune este cel al apartamentelor și camerelor de închiriat, care însumează 3.584 de unități și oferă 51.604 locuri de cazare pe întreg litoralul.
De asemenea, se observă și o modernizare a infrastructurii turistice în acest an. Astfel, 750 de unități dispun de piscină, peste 250 includ centre de wellness sau spa, în jur de 100 oferă stații de încărcare pentru vehicule electrice, iar 135 sunt dotate cu sisteme de încălzire centrală, fiind operaționale pe tot parcursul anului, transmite Agerpres.
Cu toate acestea, perspectivele optimiste ale turismului intern sunt temperate de reducerea valorii voucherelor de vacanță, o decizie care, potrivit ANAT, a dus deja la o scădere de 15-20% a numărului de turiști români și la pierderi financiare estimate la circa două miliarde de lei în anul curent. Segmentul de mijloc este cel mai afectat, în condițiile în care voucherele de vacanță reprezentau un stimulent important pentru vacanțele în țară.
La nivel regional, conflictul din Ucraina continuă să influențeze negativ turismul maritim. Din 2021 nu a mai acostat nicio navă de croazieră maritimă în porturile românești. Croazierele fluviale pe Dunăre rămân singura excepție, aducând turiști străini în porturile din Constanța și Tulcea, însă într-un număr limitat față de potențialul turismului de coastă.
În ciuda acestor provocări, 2025 se conturează ca un an de tranziție și repoziționare strategică pentru turismul românesc, cu accent pe investiții inteligente, diversificarea ofertelor și adaptarea la noile comportamente ale consumatorilor de servicii turistice.