Motoarele cu ardere internă scapă de interdicția totală în UE

UE face un pas înapoi de la planul inițial de a elimina definitiv mașinile dotate cu motoare cu ardere internă.

În locul unei interdicții totale, oficialii de la Bruxelles adoptă acum o abordare mai flexibilă, care lasă loc pentru mai multe tehnologii pe piață după 2035.

Decizie surpriză a UE: motoarele cu ardere internă vor rămâne pe piață

Foto: Unsplash

România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025

15:33

Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027

14:06

Uniunea Europeană (UE) face un pas înapoi de la planul inițial de a interzice complet comercializarea mașinilor noi echipate cu motoare pe benzină sau motorină. Anunțul a fost făcut de Manfred Weber, liderul Partidului Popular European (PPE), într-un interviu pentru publicația germană Bild, citată de Automotive News. Acesta a declarat că măsura nu mai este luată în calcul, iar direcția de acțiune la nivel european va fi una mai flexibilă.

Declarațiile apar în contextul în care sectorul auto din Europa trece printr-o transformare puternică și se confruntă cu multiple provocări. Reglementările în vigoare impun ca, până în 2035, emisiile de CO₂ ale vehiculelor noi să ajungă la zero.

În practică, acest obiectiv ar fi însemnat dispariția motoarelor cu combustie internă. Numeroase state membre UE și producători importanți au susținut că această țintă este una prea ambițioasă și că nu poate fi atinsă în ritmul dorit de Bruxelles.

Acordul ar permite vânzarea după 2035 a mașinilor cu motor cu ardere internă și sistem de propulsie hibrid plug-in și a vehiculelor electrice cu autonomie extinsă, care utilizează un motor cu ardere internă ca generator.

Noua direcție: reducere de 90% a emisiilor de 

Potrivit lui Weber, propunerea actualizată va impune o scădere de 90% a emisiilor de CO₂ pentru întreaga flotă a producătorilor începând din 2035. Abandonarea obiectivului de 100% permite existența unei game mai largi de tehnologii pe piață.

„Pentru vehiculele care vor fi înmatriculate din 2035, ținta de flotă va fi de reducere cu 90%, nu de 100%”, a explicat acesta, adăugând că nici pragul de zero emisii planificat pentru 2040 nu mai este viabil.

Manfred Weber susține că această schimbare va elimin barierele care blocau dezvoltarea și comercializarea motoarelor termice. În opinia sa, producătorii germani pot continua să investească în aceste propulsoare fără riscul ca ele să devină brusc neconforme.

„Interdicția tehnologică dispare. Toate tipurile de motoare fabricate în prezent în Germania pot rămâne pe piață”, a afirmat el.

Argumentele deciziei UE

Liderul PPE spune că această decizie reprezintă un mesaj de încurajare pentru companiile auto europene în plin proces de electrificare. Contextul actual este marcat de costuri ridicate, o cerere fluctuantă și o competiție intensă din Asia. Relaxarea obiectivelor de emisii ar contribui la protejarea „a zeci de mii de locuri de muncă” și la oferirea unui răgaz suplimentar investițiilor necesare tranziției.

Schimbarea de poziție reflectă și presiunile mari exercitate de guverne precum cele ale Germaniei și Italiei, dar și de mulți producători auto. Acestea au avertizat că tranziția forțată și rapidă către electrificare ar putea slăbi competitivitatea europeană.

Marii constructori Volkswagen, Stellantis, Renault, Mercedes-Benz sau BMW s-au pronunțat public împotriva interzicerii totale a motoarelor cu ardere internă. Totodată, aceștia au cerut mai multă libertate pentru ca piața și consumatorii să decidă ritmul tranziției. Ei au invocat și problemele legate de infrastructura de încărcare, precum și costurile încă ridicate ale vehiculelor electrice.

Multe necunoscute privind aplicarea noilor reguli

Deocamdată, este neclar modul în care va fi pus în practică pragul de 90%. Rămâne de văzut dacă vor apărea instrumente suplimentare de sprijin pentru tehnologii intermediare, ca motorizările hibride avansate sau carburanții sintetici. Aceste soluții sunt adesea prezentate drept punți de tranziție de către mai multe guverne și companii din industrie.

Cert este faptul că oficialii de la Bruxelles se îndepărtează de ambiția inițială din cadrul Pactului Verde European. Deși UE nu renunță la reducerea emisiilor din transporturi, discursul devine mai pragmatic.

Weber consideră că această ajustare reprezintă un compromis între țintele climatice și situația economică actuală. Industria auto rămâne un punct de sprijin pentru economia europeană, iar ritmul schimbării trebuie calibrat pentru a limita impactul social și economic.

Decizia marchează un moment de cotitură în discuțiile privind mobilitatea viitorului în Europa. Negocierile vor continua, iar rezultatul lor va influența direcțiile tehnologice și strategiile de investiții ale producătorilor auto din întreaga Uniune pentru mulți ani de acum înainte.

Extinderea motoarelor termice până în 2040 este un alt scenariu

Comisia Europeană analizează posibilitatea unei amânări de cinci ani a obligației „zero emisii” până în 2040. Asta, pentru a permite vânzarea mașinilor termice echipate cu sisteme plug-in hybrid sau vehicule electrice cu autonomie extinsă (EREV).

Această extindere ar fi condiționată de utilizarea de către aceste mașini a biocombustibililor avansați și a așa-numiților e-combustibili. Aceștia din urmă sunt obținuți prin captarea emisiilor CO₂ și utilizarea energiei electrice regenerabile, notează publicația Bloomberg, preluată de Automotive News.

Un astfel de scenariu ar permite UE să mențină obiectivul de a avea mașini de pasageri noi cu emisii zero până în 2035, în funcție de parametrii propuși.

Teoretic, e-combustibilii pot fi neutri din punct de vedere climatic. Totuși, aceștia sunt costisitori, iar tehnologia este încă la început. Beneficiile privind reducerea emisiilor biocombustibililor sunt intens dezbătute. Unul dintre motive este presiunea pe terenurile agricole care altfel ar fi folosite pentru producția de alimente.