Război în instanță pentru 5G-ul românesc. Huawei cere acces la documente clasificate românești

Mai multe companii din grupul Huawei, inclusiv firma-mamă din China, cer instanțelor din România acces la setul de documente clasificate care au stat la baza deciziei , deciziei Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) de a le interzice participarea la dezvoltarea rețelei 5G naționale.

Măsura, motivată oficial prin rațiuni de securitate, este contestată de gigantul chinez, care acuză statul român de tratament inechitabil și ia în calcul sesizarea Curții Constituționale.

Huawei vrea acces la documente clasificate românești

Ce ar trebui să se întâmple pentru ca piețele energetice să se stabilizeze

16:37

ANALIZĂ

De ce bat în retragere giganții auto în procesul de electrificare

15:27

ANALIZĂ

Pe 21 februarie 2024, CSAT a emis un aviz negativ cu privire la cererea a patru firme din grupul Huawei, care solicitau autorizarea pentru a furniza echipamente 5G în România. Decizia a fost transpusă într-un act administrativ semnat de premierul Marcel Ciolacu, prin care se respingea oficial implicarea companiei în rețeaua națională 5G.

Conflictul dintre grupul tehnologic chinez Huawei și statul român escaladează. Mai multe entități din cadrul conglomeratului asiatic, inclusiv compania-mamă din China, au deschis acțiuni în justiție pentru a obține acces la documentele considerate clasificate, așa cum reiese din informațiile publicate pe site-ul instanțelor de judecată Portal Just.

Aceste documente au stat la baza deciziei prin care Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a respins mai multor companii din grupul Huawei accesul la infrastructura 5G din România, invocând rațiuni de securitate națională.

În actele depuse în instanță, Huawei acuză autoritățile de tratament discriminatoriu și sugerează că ar putea sesiza Curtea Constituțională pentru a contesta legalitatea Legii 5G, actul normativ care reglementează selecția furnizorilor de echipamente strategice.

Huawei a dat în judecată statul român

Tensiunile oficiale au debutat în februarie anul trecut, atunci când CSAT a emis un aviz negativ în cazul a patru companii afiliate Huawei, care solicitau permisiunea de a comercializa echipamente pentru rețeaua națională 5G. Ulterior, Guvernul României, printr-un act administrativ semnat de premierul de atunci, Marcel Ciolacu, a formalizat interdicția, excluzând definitiv Huawei din infrastructura 5G.

Deși nu deține o rețea 5G proprie în România, Huawei a fost până recent un furnizor important de echipamente în domeniul telecom. O parte dintre aceste tehnologii, achiziționate înainte de restricții, sunt încă utilizate de unii operatori locali.

Potrivit unei analize realizată de firma daneză Strand Consult, aproximativ 44% din echipamentele care compuneau rețeaua 5G a României la sfârșitul anului 2023 erau produse în China, nu exclusiv de Huawei, în scădere de la 61% în 2019. Deși în retragere, influența echipamentelor chinezești rămâne relevantă în infrastructura locală, transmite România Europa Liberă.

La începutul lunii aprilie 2024, Huawei a demarat acțiuni legale împotriva principalelor instituții implicate în procesul de excludere M. Este vorba despre Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Administrația Prezidențială (în calitate de reprezentant al CSAT) și instituția Prim-ministrului.

La dosar sunt informații clasificate

În centrul litigiului se află Hotărârea Administrativă nr. 81/29.02.2024, actul prin care Guvernul a pus în aplicare decizia CSAT. Prin această acțiune, Huawei România și alte trei entități din grup, inclusiv Huawei Technologies Co., Ltd din China, solicită anularea deciziei și acces la documentele clasificate care ar justifica excluderea.

Demersurile companiei chineze pentru a obține acces la documentele secrete ale statului român întâmpină un obstacol procedural semnificativ. Deși avocații companiei au cerut instanței accesul complet la actele care au fundamentat excluderea grupului din rețeaua 5G, instituția abilitată cu gestionarea informațiilor clasificate, ORNISS, a transmis că Huawei, ca entitate juridică, nu a formulat o solicitare oficială în acest sens.

Echipa juridică a gigantului tech susține că a respectat procedurile legale în vigoare. Într-o încheiere din 21 mai 2025, Curtea de Apel București a consemnat că instituțiile pârâte au introdus la dosar documente clasificate. Reprezentanții Huawei au contestat, însă, conținutul acestora, afirmând că nu sunt complete și au cerut depunerea versiunilor integrale, în format certificat.

Decizia privind accesul companiei la documentele secrete depuse la dosar urmează să fie luată miercuri, 4 iunie. Instanța va stabili dacă gigantul chinez va putea consulta în integralitate informațiile clasificate pe baza cărora Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a decis în 2024 excluderea companiei din infrastructura 5G a României, invocând motive de securitate națională.

Pe fondul unei legislații europene tot mai restrictive privind tehnologia provenită din China, România a urmat modelul Statelor Unite și al altor aliați NATO, optând pentru limitarea accesului Huawei la infrastructura critică. În replică, compania chineză invocă lipsa transparenței și nedreptatea tratamentului aplicat, contestând faptul că nu a putut accesa documentele care au dus la excluderea sa.