România ar putea cheltui mai mult pe apărare decât pe educație. Cât cheltuie celelalte țări NATO?

România se pregătește să aloce un buget mai mare pentru industria de apărare decât pentru educație, arată datele unui studiu recent.

Compararea acestor alocări cu cele din celelalte state membre NATO oferă o imagine clară asupra priorităților bugetare adoptate la nivel internațional.

România ar putea aloca mai mulți bani pentru apărare decât pentru educație

Foto infografic: Visual Capitalist

România, țara UE cu cea mai redusă alocare bugetară pe locuitor pentru cercetare și dezvoltare, în 2025

20:21

Transgaz vrea să devină acționar la dezvoltatorul unui terminal american de gaze naturale lichefiate

14:25

În prezent, toate țările membre NATO cheltuiesc mai puțin pentru apărare decât pentru sănătate sau pentru educație. Cu toate acestea, o eventuală alocare de 5% din PIB pentru apărare ar determina 21 dintre aceste state să investească mai mult în sectorul militar decât în educație, se arată într-un studiu efectuat de Visual Capitalist.

Luna trecută, la summit-ul de la Haga, statele membre ale Alianței Nord-Atlantice au convenit să-și majoreze cheltuielile militare până la 5% din PIB, cu termen-limită în anul 2035. O analiză comparativă a cheltuielilor guvernamentale, ca procent din PIB, pentru membrii Alianței arată că, dacă această țintă va fi atinsă, multe țări vor ajunge să aloce mai mult pentru apărare decât pentru educație.

Informațiile se bazează pe datele publice ale NATO și pe statistici ale Băncii Mondiale privind cheltuielile pentru sănătate și educație, utilizând cele mai recente valori disponibile pentru fiecare indicator. În acest moment, cheltuielile militare ale fiecărui stat NATO sunt mai mici decât cele din sănătate sau din educație. Însă, obiectivul de 5% din PIB dedicat industriei de apărare depășește clar nivelurile actuale ale bugetelor destinate armatei în toate statele membre.

Cât cheltuiesc țările NATO cu apărarea și educație

Spre exemplu, Polonia este lider în ceea ce privește cheltuielile militare, cu 4,1% din PIB, în contextul temerilor cauzate de războiul din Ucraina. Deși Statele Unite alocă un buget de aproape 1.000 de miliarde de dolari pentru apărare, acesta reprezintă doar în jur de 3% din PIB, în timp ce cheltuielile pentru sănătate ating 16,5% din PIB.

Ca reper, în anul 2023, SUA au cheltuit aproximativ 3.000 de miliarde de dolari pe servicii medicale, ceea ce subliniază ponderea uriașă a acestui domeniu în economia SUA. Chiar dacă situația SUA este una particulară, sănătatea continuă să fie principala categorie de cheltuieli pentru toate țările NATO.

Totuși, atingerea unui prag de 5% pentru apărare ar însemna că 21 de țări, inclusiv România, vor cheltui mai mult pentru armată decât pentru educație. În cazul țării noastre, educația beneficiază în prezent de o alocare de 3,3% din PIB, conform datelor publicate de Visual Capitalist. Spre comparație, România a cheltuit în 2024 2,3% din PIB pentru apărare, la fel ca Marea Britanie, ocupând locul al zecelea în topul NATO.

Această schimbare de direcție ridică întrebări importante: s-a încheiat oare perioada în care Europa s-a bazat pe protecția oferită gratuit de SUA? Ținta de 5% din PIB semnalează o reconfigurare majoră a priorităților bugetare, în special în Europa de Vest, unde, până acum, apărarea a fost lăsată în plan secundar, în favoarea serviciilor publice.

Declarațiile recente ale președintelui american Donald Trump, care a sugerat că SUA s-ar putea retrage din angajamentele sale de securitate, au accelerat tendința de remilitarizare a Europei, pe fondul războiului din Ucraina. În aceste condiții, pentru a atinge acest nou obiectiv, guvernele vor fi nevoite să găsească surse suplimentare de venit sau să reducă alocările bugetare din alte domenii esențiale.