Românii economisesc mai mult în plină criză. Depozitele în lei au accelerat la final de 2025

Datele publicate de Banca Națională a României indică o creștere vizibilă a economisirii populației în ultimele luni ale anului 2025, într-un context economic dominat de prudență, inflație și ajustări ale bugetelor familiale. Depozitele în lei ale gospodăriilor au înregistrat un avans semnificativ în luna decembrie, în timp ce creditarea a rămas aproape stagnantă, iar finanțarea guvernamentală a continuat să se extindă.

Evoluțiile arată o schimbare de comportament financiar, cu accent pe acumularea de rezerve și temperarea consumului, pe fondul incertitudinilor macroeconomice, conform Puterea.ro.

Depozitele populației, creștere lunară solidă, dar scădere în termeni reali

Potrivit statisticilor BNR, depozitele în lei ale populației au crescut în decembrie 2025 cu 3,6% față de luna precedentă, atingând un nivel de 266,626 miliarde lei. Comparativ cu decembrie 2024, avansul nominal a fost de 5,7%, însă ajustarea cu inflația arată o scădere reală de 3,6%.

Bursa de la București a încheiat săptămâna în scădere: indicii principali pierd până la 1,49%

13:22

Exod tăcut din Occident: milioane de oameni părăsesc țările bogate. Ce îi alungă și unde se duc

12:03

Majorarea lunară indică o orientare accentuată către economisire la final de an, pe fondul unei atitudini prudente față de cheltuieli și al dorinței de consolidare a rezervelor financiare. Tendința este susținută de volatilitatea prețurilor, de costurile ridicate ale creditelor și de nevoia de siguranță financiară în rândul gospodăriilor.

În același timp, depozitele totale ale clienților neguvernamentali au urcat cu 4,1% față de noiembrie, până la 676,028 miliarde lei. Pe segmentul depozitelor în lei, care reprezintă aproape 69% din total, creșterea lunară a fost de 5%, însă dinamica anuală ajustată cu inflația rămâne negativă.

Masa monetară M3 și creditarea: avans moderat și semnale de stagnare

Masa monetară în sens larg (M3) a ajuns la finalul lunii decembrie 2025 la 795,408 miliarde lei, în creștere cu 3,5% față de noiembrie. În termeni reali, avansul a fost de 3,3%. Comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, M3 a crescut cu 7,2%, însă ajustarea cu inflația indică o scădere reală de 2,2%.

Creditul neguvernamental a rămas aproape neschimbat la final de an. Soldul a avansat cu doar 0,1% față de luna precedentă, până la 447,337 miliarde lei, iar în termeni reali s-a consemnat o ușoară scădere. Structura creditării arată o diminuare a împrumuturilor în lei, care reprezintă peste două treimi din total, și o creștere a creditelor în valută.

Pe parcursul anului, creditul neguvernamental a crescut nominal cu 6,2%, însă în termeni reali a scăzut cu 3,2%, semnalând un apetit redus pentru împrumuturi în condiții de costuri ridicate și incertitudine economică.

Creditul guvernamental și diferențele dintre populație și companii

În contrast, creditul guvernamental a înregistrat o dinamică accelerată. În decembrie 2025, soldul finanțărilor către stat a crescut cu 6% față de luna anterioară, ajungând la 279,903 miliarde lei. Comparativ cu decembrie 2024, avansul a fost de aproape 12%, respectiv 2% în termeni reali.

Diferențele de comportament sunt vizibile și între populație și companii. Depozitele în lei ale gospodăriilor au crescut cu 3,6% într-o singură lună, în timp ce depozitele altor sectoare, precum societățile nefinanciare și instituțiile financiare nemonetare, au urcat cu 6,9%. La nivel anual, însă, inflația continuă să erodeze câștigurile reale ale ambelor categorii.

Depozitele în valută, creșteri anuale de două cifre

Depozitele în valută ale rezidenților au reprezentat peste 31% din totalul depozitelor și au crescut cu 2,4% față de noiembrie, până la 212,234 miliarde lei. Exprimate în euro, acestea au depășit 41,6 miliarde euro.

În cazul populației, depozitele în valută au ajuns la 144,242 miliarde lei, respectiv 28,291 miliarde euro, marcând creșteri anuale de peste 10%. Evoluții similare au fost consemnate și în rândul companiilor, semnalând o diversificare a economisirii și o protecție mai mare față de riscurile valutare.