Prima pagină » „Setea digitală” a uriașelor centre de date AI din Europa amenință să transforme în deșert o regiune din UE. Tensiuni între fermieri și giganții tech

„Setea digitală” a uriașelor centre de date AI din Europa amenință să transforme în deșert o regiune din UE. Tensiuni între fermieri și giganții tech

„Setea digitală” a uriașelor centre de date AI din Europa amenință să transforme în deșert o regiune din UE. Tensiuni între fermieri și giganții tech
Microsoft și Amazon vor să transforme în centre de date AI vechile centrale din Europa

Centrele de date din Europa care alimentează tehnologiile AI au nevoie constantă de răcire, iar pentru asta consumă cantități uriașe de apă.

În regiunile continentale afectate de secetă, această „sete digitală” stârnește tensiuni tot mai mari între fermieri și giganții tech, care promit inovație, dar care vin cu un preț invizibil: riscul de a seca literalmente comunitățile care îi găzduiesc.

Câtă apă consumă centrele de date din Europa

Câtă apă consumă uriașele centre de date AI din Europa

Pe măsură ce inteligența artificială cucerește tot mai multe domenii ale vieții moderne, în spatele inovației digitale se ascunde o resursă surprinzătoare, dar esențială: apa. În spatele fiecărui chatbot, căutări pe internet sau comenzi vocale se află servere care trebuie răcite în permanență, iar apa este esențială pentru acest proces.

AI-ul nu consumă doar energie, ci și foarte multă apă. În 2024, industria centrelor de date din Europa au consumat în jur de 62 de milioane de metri cubi de apă, echivalentul a peste 24.000 de bazine olimpice. Conform Politico, acest consum ar putea crește până în 2030, cu 45%, ajungând la 90 de milioane de metri cubi anual, pe măsură ce tehnologiile AI devin omniprezente. O regiune afectată de această industrie este Aragon (Spania).

În contextul crizei climatice și al secetei tot mai severe, fermierii din această zonă se confruntă acum cu o nouă amenințare. Una care nu vine din natură, ci din lumea digitală: marile companii de tehnologie. Această „sete digitală” devine o problemă reală pentru comunitățile locale și pentru viitorul agriculturii pe Bătrânul Continent.

Giganții tech promit investiții de 15 miliarde de euro

Giganții americani Microsoft și Amazon au început să investească miliarde de euro pentru a achiziționa terenuri în Aragon, cu scopul de a construi centre de date, acele infrastructuri critice pentru funcționarea inteligenței artificiale, a serviciilor cloud și a internetului global. Aceste centre consumă anual milioane de litri de apă, în principal pentru răcirea serverelor, care funcționează non-stop.

Guvernele  spaniol și cel regional susțin valul de investiții în această direcție. Autoritățile spaniole spun că mutarea companiei Amazon în Aragon plasează Spania „în avangarda inovației tehnologice și a inteligenței artificiale din Europa”. Strategia se aliniază planurilor UE, care, pentru a-și consolida suveranitatea digitală, își propune să tripleze capacitatea centrelor de date până în 2030, potrivit Politico.eu.

Totuși, nu toată lumea este la fel de încântată. Fermierii și locuitorii din comunitățile locale privesc cu suspiciune aceste proiecte. Deși companiile tehnologice promit investiții de peste 15 miliarde de euro, noi locuri de muncă, parteneriate educaționale și inițiative de sustenabilitate, oamenii locului se tem că, în realitate, prețul plătit va fi în resurse vitale.

Seceta distruge solul, compromite recoltele și afectează inclusiv transportul fluvial și, iar marile companii tech nu își reduc consumul. Doar Microsoft aproape că și-a dublat consumul de apă între 2020 și 2023, ajungând la opt milioane de metri cubi.

Ce soluții tehnologice există?

Fermierii, care sunt cei mai mari consumatori de apă din Europa, devin cei mai revoltați atunci când află câtă apă absorb noile infrastructuri digitale, care pun, astfel, în dificultate ambițiile Uniunii Europene în domeniul AI.

Autoritățile spaniole mizează pe strategia națională pentru inteligență artificială, care prevede un sistem de certificare pentru centrele de date „sustenabile”, eficiente energetic și cu un impact minim asupra consumului de apă. Guvernul regional din Aragon susține că nu există motive de îngrijorare, deoarece companiile ar avea un control strict al consumului. În plus, acestea folosesc tehnologii de ultimă generație pentru eficiență.

Microsoft, spre exemplu, susține că folosește AI pentru a identifica scurgerile din infrastructura de apă locală, contribuind la reducerea pierderilor. În plus, se promovează noi soluții precum răcirea lichidă a serverelor, care poate reduce consumul de apă cu 30-40%, sau recircularea apei într-un „circuit închis”.

Alte articole importante
Chirițoiu: 91% din volumul ajutoarelor de stat a ajuns la firme cu capital românesc
Companii
Chirițoiu: 91% din volumul ajutoarelor de stat a ajuns la firme cu capital românesc
Companiile cu capital românesc au primit 91% din valoarea totală a ajutoarelor de stat acordate de România, în timp ce firmele cu capital majoritar străin au beneficiat de 9% din fonduri, a declarat vineri președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu. Datele au fost prezentate în cadrul unui eveniment de specialitate organizat la Sinaia și provin din […]
Planurile de restructurare ale TAROM și CE Oltenia trebuie renegociate cu Bruxelles-ul. Chirițoiu: Demersurile încep în noiembrie
Companii
Planurile de restructurare ale TAROM și CE Oltenia trebuie renegociate cu Bruxelles-ul. Chirițoiu: Demersurile încep în noiembrie
Planurile de restructurare ale TAROM și Complexului Energetic Oltenia trebuie renegociate cu Comisia Europeană, după ce măsurile prevăzute inițial nu au fost realizate integral, iar calendarul acestora a ajuns la termen. Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat că autoritățile române vor începe demersurile în noiembrie, obiectivul fiind ca noile înțelegeri să fie stabilite, în […]
Kanani: Leasingul funciar ar putea atrage mai mulți bani în agricultura românească, fără garanții de stat
Kanani: Leasingul funciar ar putea atrage mai mulți bani în agricultura românească, fără garanții de stat
Introducerea leasingului funciar în legislația românească ar putea debloca finanțări suplimentare pentru agricultură și ar permite fermelor să atragă capital folosind terenurile pe care le dețin, fără să fie necesare garanții de stat, susține Jabbar Kanani, președintele Agricover. Acesta consideră că principala problemă a sectorului nu este lipsa banilor din sistemul bancar, ci faptul că […]
Raliu scurt pentru Nuclearelectrica. Efectul repornirii Unității 1 de la Cernavodă : SNN închide pe verde într-o zi roșie pentru indicele BET
Raliu scurt pentru Nuclearelectrica. Efectul repornirii Unității 1 de la Cernavodă : SNN închide pe verde într-o zi roșie pentru indicele BET
Repornirea Unității 1 de la Cernavodă a adus doar un plus modest pentru acțiunile Nuclearelectrica (SNN) la finalul ședinței de joi. Deși titlul a deschis în forță și a urcat până la 63,3 lei (+4%), valul de vânzări din a doua parte a zilei a împins cotația la minimul ședinței, de 60,8 lei (+0,16%). Acțiunea […]
România a atras 108,3 miliarde de euro din fonduri europene în aproape două decenii. Contribuția la bugetul UE a fost de 35,9 miliarde de euro
Analize
România a atras 108,3 miliarde de euro din fonduri europene în aproape două decenii. Contribuția la bugetul UE a fost de 35,9 miliarde de euro
România a primit aproximativ 108,3 miliarde de euro din fonduri europene nerambursabile în perioada 2007-2025 și a contribuit cu circa 35,9 miliarde de euro la bugetul Uniunii Europene. Diferența dintre sumele atrase și contribuția națională depășește 72 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă că, pentru fiecare euro virat la bugetul comunitar, România a primit […]
Bursa de Valori București a închis pe minus. Rulajul a depășit 109 milioane de lei în ședința de joi
Bursa de Valori București a închis pe minus. Rulajul a depășit 109 milioane de lei în ședința de joi
Bursa de Valori București (BVB) a încheiat în scădere ședința de tranzacționare de joi, 5 noiembrie 2026, în condițiile în care principalii indici au înregistrat pierderi, iar valoarea totală a tranzacțiilor a ajuns la 109,4 milioane de lei, echivalentul a aproape 20,5 milioane de euro. Indicele BET, principala referință a pieței de capital din România, […]