An volatil pentru piețe: mai sunt sigure monedele de refugiu?

După un an marcat de mari fluctuații și decizii politice imprevizibile, monedele de refugiu sunt tot mai des puse sub semnul întrebării.

Investitorii reevaluează rolul tradițional al dolarului american, francului elvețian și yenului japonez într-un context global dominat de incertitudine și schimbări rapide.

Monedele de refugiu își pierd strălucirea după un an de turbulențe

Investitorii au privit mult timp dolarul american, francul elvețian și yenul japonez drept monede de refugiu. În perioade de criză geopolitică sau economică, se așteptau ca acestea să își conserve valoarea, potrivit relatărilor CNBC.

SUA autorizează reluarea operațiunilor petroliere în Venezuela

11:28

Fitch menține ratingul României, dar semnalele de risc persistă

08:56

În 2025 și la început de 2026, situația s-a schimbat. Volatilitatea ridicată a pus sub semnul întrebării acest statut. Dolarul și yenul au scăzut puternic, în timp ce francul s-a apreciat. Pentru o economie cu inflație foarte redusă și dependentă de exporturi, această evoluție creează dificultăți.

Dolarul american pierde teren

Relansarea politicii tarifare de către președintele american Donald Trump în 2025 a declanșat vânzări masive de active americane, fiind vândute inclusiv dolari. Analiștii au descris fenomenul drept „sell America”. Introducerea și apoi retragerea rapidă a unor tarife au amplificat starea de incertitudine.

Într-un raport publicat în decembrie, banca elvețiană Julius Baer a indicat politicile comerciale imprevizibile drept factor major de slăbire a dolarului american. Au contat și presiunile fiscale generate de noua legislație bugetară. De asemenea, au influențat piața tensiunile dintre Casa Albă și președintele Rezervei Federale, Jerome Powell.

Indicele dolarului, care compară moneda americană cu un coș de valute importante, a scăzut anul trecut cu 9,37%. Declinul a continuat și în 2026, astfel că, pe 29 ianuarie, indicele a pierdut 1,3% într-o singură zi. A fost cel mai scăzut nivel din ultimii aproape patru ani.

Monedele de refugiu: ce spun analiștii despre dolarul american

George Saravelos, șeful cercetării valutare la Deutsche Bank, a pus sub semnul întrebării statutul de refugiu al dolarului. El susține că legătura istorică dintre dolar și burse este mai slabă decât se crede. În ultimul an, dolarul nu a mai evoluat în tandem cu indicele S&P 500.

La rândul său, Cole Smead, director executiv al Smead Capital Management, vede un „bear market” de durată pentru dolarul american. El amintește că între 2002 și 2008 indicele dolarului a pierdut aproximativ 41%.

Yenul japonez, volatil și vulnerabil

Yenul japonez a avut un parcurs oscilant în 2025. La începutul anului precedent, cursul era de circa 156 yeni pentru un dolar. Moneda s-a apreciat inițial, pe fondul semnalelor de înăsprire monetară din partea Bank of Japan.

Ulterior, situația s-a inversat. După ce Sanae Takaichi a devenit prim-ministru, în luna octombrie, și a promovat o politică fiscală expansionistă, yenul s-a depreciat puternic. Între instalarea sa și 23 ianuarie, moneda niponă a pierdut 5,9%. O verificare a pieței realizată de Federal Reserve Bank of New York a dus ulterior la o apreciere temporară. Cursul a revenit spre 152 yeni pentru un dolar.

Analiștii de la Citigroup consideră puțin probabil ca yenul să treacă mult peste pragul de 160 pentru un dolar, pentru că un astfel de nivel ar putea declanșa intervenții oficiale. O analiză a băncii olandeze ING arată că în jurul nivelului de 159 yeni pentru un dolar ar putea apărea tensiuni între piață și autorități.

Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a respins ideea unei intervenții americane înaintea verificării din ianuarie.

Francul elvețian, între siguranță și risc

Francul elvețian s-a apreciat în această perioadă, consolidându-și imaginea de monedă de refugiu. Totuși, pentru Elveția, o monedă prea puternică reprezintă o problemă. Aceasta pune presiune pe exportatori şi complică gestionarea unei economii caracterizate prin inflaţie redusă.

Volatilitatea recentă arată că investitorii reevaluează statutul tradițional de „refugiu” al acestor valute, pe fondul schimbărilor din politicile monetare, fiscale și comerciale la nivel global.