Exodul capitalului, pe înțelesul tuturor. Alex Milcev, EY România & Moldova: „Banii care n-au ajuns în țară și s-au dus în altă parte nu mai revin”

România este printre puținele țări din regiune importator net de capital străin. Și acest lucru devine o mare vulnerabilitate în momente de impredictibilitate și instabilitate fiscală. Alex Milcev, liderul departamentului de Asistență Fiscală și Juridică la EY România & Moldova, a explicat că în acest climat multinaționalele pot alege să realoce investițiile pe alte piețe, fenomen pe care capitalul românesc nu are puterea de a-l contrabalansa.

Expertul EY a făcut o radiografie lucidă și aplicată a efectelor pe care le poate genera o perioadă de nesiguranță fiscală asupra climatului de afaceri al României la întâlnirea anuală cu reprezentanții mass-media.

România are cea mai mică densitate de investiții în străinătate

Avem cea mai mică densitate de investiții în străinătate, și investițiile noastre contribuie cel mai puțin la export, spune Alex Milcev. Iar efectul specific României este că, neavând maturitatea sau sofisticarea capitalului  străin, antreprenorii români, în condiţii de impredictibilitate fiscală, îşi amână deciziile şi păstrează banii în ţară. Pe de altă parte, capitalul străin al multinaţionalelor poate foarte uşor să fie relocat către o altă ţară, a detaliat Alex Milcev de la EY.

Black Friday 2026 ar putea aduce vânzări record de aproape 3 miliarde de lei, dar românii nu vor cumpăra mai mult

13:12

AHK România: Economia a crescut mai repede decât infrastructura. România are nevoie de investiții de 75 de miliarde de euro

10:58

Creşterile de TVA şi accize pentru anumite produse nu înseamnă cu adevărat o reformă fiscală, iar mişcarea necoordonată pe această zonă a creat o stare de nesiguranţă foarte mare în mediul companiilor multinaţionale. Și asta duce la riscul ca acestea să realoce investiții către alte piețe, bani care pentru România reprezintă miliarde de euro care intră anual, explică expertul EY.

Inflația ar putea ajunge la „două cifre” până la finalul anului

Impredictibilitatea şi instabilitatea fiscală au un efect negativ mult mai accentuat asupra companiilor multinaţionale decât ar avea măsurile fiscale în sine, a spus Alex Milcev. Lipsa de coordonare a adus o stare de nesiguranţă în sfera multinaționalelor, de unde vin miliarde de euro în fiecare an.

„Dacă ne uităm serios şi calm la această situaţie, taxe în afară de TVA în vară şi accize pe anumite produse au fost singurele lucruri care s-au întâmplat. Nu s-a făcut o mare revoluţie fiscală despre care tot discutăm. Faptul că s-au colectat bani în plus, că a fost un zvâc de inflaţie în august, care s-a resimţit în septembrie şi o să ajungem la două cifre anul acesta, lucrurile acestea le ştim. Însă, faptul că a fost o mişcare nu tocmai coordonată a adus o stare de nesiguranţă foarte mare în mediul companiilor multinaţionale“, explică reprezentantul EY.

Milcev: „Asta a pus pe gânduri foarte multe multinaționale”

Milcev a explicat efectul sistemic al deciziilor fiscale asupra economiei: investiții amânate, investiții anulate și locuri de muncă necreate.

„Acest miliard (n.r în plus) care a fost colectat (n.r de către ANAF), a fost colectat de la multe companii care au s-au trezit de pierdere sau, dacă nu s-au trezit pe pierdere, s-au trezit cu un impozit efectiv cu mult mai mare decât 16%. Și asta a pus pe gânduri foarte multe multinaționale. Aici e foarte interesant de discutat despre specificul României în raport de alte țări și cred că important să vedem care este adevărată diferență de capital autohton românesc și capital străin.

România este printre puținele țări din regiune importator net de capital străin. Spre deosebire de alte țări, aproape nu exportăm capital deloc. Adică nu noi avem, nu avem miliarde sau zeci de miliarde investiții în străinătate gestionate de antreprenori români”, spune Milcev.

Exodul capitalului, pe înțelesul tuturor

Efectul direct al lipsei de experiență și de prezență pe piețe internaționale a capitalului românesc este că, în perioade de nesiguranță fiscală, banii sunt „blocați” în investiții sigure, dar cu reversul medaliei că acești bani nu mai circulă și nu mai produc valoare economică adăugată.

„Și atunci, noi nu avem o relativă sofisticare sau maturitate a capitalului românesc – nu prea avem experiență. Dacă ne uităm la polonezi, unguri și așa mai departe, investesc mult mai mult afară, au companii mai deschise către alte piețe – noi nu avem această educație. Ce înseamnă acest lucru pentru antreprenori? Dacă se întâmplă ceva nefavorabil în țară – cum ar fi fiscalitate opresivă, nesiguranță juridică și vrei să faci investiții – dar ți-e frică s-o faci – stai cu capitalul, aștepți pentru că (n.r ți-e teamă să investești afară).

(…) Deci aici țara este avantajată – cel puțin investitorii români plasează banii în titluri de trezorerie, Fidelis și așa mai departe. Adică nu au cum să facă altceva cu banii. Banii străinilor sunt mult mai fluizi. De pildă, dacă ești multinațională prezentă în 50 de țări și se întâmplă ceva într-o țară care se numește România și știi că ai promis acționarilor 10% 11% randament, iar în România ai 5-6% ce voi face? La cele 500 de milioane , un miliard sau 2 miliarde pe care le-am alocat României, le trimit în altă parte.

Exagerez, desigur. Dar așa să iau decizii”, a concluzionat reprezentantul EY.

Cum poate rămâne România atractivă pentru investiții străine

El a precizat că un mecanism similar se aplică și când vorbim de fonduri de investiții. Și aici este o problemă, pentru că nu e vorba despre o amânare, ci banii investitorilor străini care sunt alocați în alte țări nu mai ajung în România. Oportunitatea e pierdută

„Iar banii ăștia care n-au ajuns în țară și s-au dus în altă parte nu mai revin. Degeaba îmbunătățim climatul fiscal peste un an de zile”, adaugă Alex Milcev.

Specialistul în fiscalitate consideră că este o percepție greșită să credem că investitorii vin în România pentru fiscalitatea redusă. Asta pentru că se fac afaceri profitabile și în țări cu fiscalitate foarte crescută. El a dat ca exemplu Franța, unde se fac investiții incomparabil mai mari decât în România. Așadar, oamenii de afaceri vin în țară pentru oportunități de business. Însă politica fiscală nu poate fi ignorată; e un factor care influențează decizia investitorilor, spune expertul.

Reforma fiscală nu poate fi redusă la o simplă ecuație de colectare mai mare a taxelor. Este nevoie de echilibru între interesele statului și sustenabilitatea mediului de afaceri. Dacă noile reguli vor fi aplicate fără discernământ, avertizează Milcev, România riscă să-și sacrifice competitivitatea și să trimită un semnal periculos investitorilor străini.