Italia a relansat oficial proiectul monumental al podului peste strâmtoarea Messina, care va lega insula Sicilia de restul peninsulei.
Considerat de jumătate de secol un vis ambițios și controversat deopotrivă, acesta ar putea deveni cel mai lung pod suspendat din lume și o piesă esențială în infrastructura strategică a acestei țări.
Fotografii: WeBuildGroup.com
Cu o valoare estimată la 13,5 miliarde de euro, noua structură ar urma să fie finalizată până în 2032, când va deveni cel mai lung pod suspendat din lume, relatează agenția AP. Potrivit Companiei Strâmtorii Messina, care supraveghează proiectul, aprobarea proiectului va permite începerea lucrărilor preliminare, inclusiv a studiilor arheologice și geologice. De asemenea, vor fi autorizate exproprierile de terenuri.
Cu o lungime proiectată de 3.700 de metri și o deschidere suspendată ce ar ajunge la 3.300 de metri, podul italienesc va depăși podul de la Çanakkale (Turcia), cel mai lung pod suspendat în prezent, cu 1.277 de metri.
Proiectul a primit undă verde din partea unui comitet ministerial, iar vicepremierul și ministrul Infrastructurii, Matteo Salvini, a subliniat importanța strategică a construcției: „Va fi cel mai lung pod suspendat din lume. O astfel de infrastructură este un adevărat motor al dezvoltării economice”.
Podul va avea o structură impresionantă, cu câte trei benzi de circulație pe fiecare sens, flancate de două linii de cale ferată. Astfel, podul ar urma să aibă o capacitate de a transport rutier de 6.000 de mașini pe oră și 200 de trenuri pe zi. De asemenea, construcția va reduce timpul de traversare a strâmtorii Messina cu feribotul de la 100 de minute la doar 10 minute cu mașina. Trenurile vor economisi 2/12 ore din timpul de tranzit, a precizat Salvini.
Construcția va fi susținută de două cabluri gemene întinse între două turnuri de 400 de metri înălțime. Tehnologia utilizată va permite rezistența la vânturi puternice și la seisme, o cerință esențială într-o zonă cu activitate tectonică intensă.
Proiectul are o istorie lungă și controversată. Primele planuri au fost realizate în urmă cu peste 50 de ani, dar au fost abandonate de mai multe ori, pe fondul crizelor economice sau al dezacordurilor politice. În 2006, consorțiul Eurolink, condus de gigantul italian Webuild, a câștigat licitația pentru construcție, însă contractul a fost anulat în urma crizei datoriilor din zona euro. Acum, același consorțiu va prelua din nou conducerea lucrărilor.
Podul de peste strâmtoarea Messina a fost aprobat și anulat de mai multe ori de când guvernul italian a solicitat pentru prima dată propuneri în 1969. Administrația premierului Giorgia Meloni a relansat proiectul în 2023, iar aceasta marchează cea mai avansată etapă la care a ajuns vreodată ambițiosul proiect, care a fost imaginat prima dat de vechii romani.
Pentru a asigura finanțarea proiectului, guvernul italian a clasificat podul ca investiție strategică în domeniul apărării. În contextul angajamentului Italiei, alături de alte state NATO, de a crește bugetul apărării până la 5% din PIB, conform cerințelor lui Donald Trump, podul ar putea beneficia de finanțare specială. Din această sumă, 1,6% poate fi direcționată către infrastructuri esențiale și securitate cibernetică, iar Roma speră ca podul să fie eligibil, mai ales că în Sicilia se află una dintre cele mai importante baze NATO din sudul Europei.
Guvernul de la Roma susține că acest proiect va stimula economia și va crea peste 100.000 de locuri de muncă, în special în regiunile defavorizate Sicilia și Calabria. Matteo Salvini a afirmat că relansarea construcției va avea un impact pozitiv major asupra întregii economii sudice, relatează Reuters.
Totuși, proiectul nu este lipsit de controverse. Criticii atrag atenția asupra impactului ecologic și a costurilor ridicate, susținând că banii ar putea fi utilizați pentru alte nevoi urgente. De asemenea, scepticismul public persistă, având în vedere istoria Italiei cu proiecte mari care au fost lansate, dar niciodată finalizate.
Chiar și în acest context, guvernul italian pare decis să transforme acest pod, considerat până de curând o utopie inginerească, într-un simbol modern al unității și dezvoltării.