Orașe în cosmos: vis sau realitate? Ce spun experții

Miliardarii visează la orașe plutitoare în cosmos și colonii pe alte planete, promițând un viitor cosmic pentru omenire.

Cu toate acestea, experții în domeniu avertizează în legătură cu faptul că viața în spațiu rămâne una extrem de dificilă, din cauza condițiilor dure, a radiațiilor și a provocărilor tehnologice încă nerezolvate.

De ce orașele cosmice ale miliardarilor rămân un vis dificil de realizat

Foto: Freepik

Cum profită producătorii auto chinezi de cea mai gravă criză petrolieră

13:03

ANALIZĂ

România redistribuie 2,8 miliarde de euro din fonduri europene

12:05

Miliardarii și antreprenorii din industria spațială ne fac să visăm cu ochii deschiși. Mai exact, că putem ajunge să trăim pe Lună sau pe Marte datorită unei tehnologii specifice care există deja, potrivit unei analize realizată de Business Insider.

În ultima vreme, mai multe vedete de pretutindeni au experimentat gravitația zero în excursii scurte și spectaculoase. Această imagine extravagantă sugerează că explorarea și colonizarea spațiului pe termen lung ar putea deveni realitate. Cu toate acestea, provocările sunt mult mai complexe decât sugerează anumite reclame sau lansări de PR.

Cea mai dificilă barieră nu constă în rachete, roboți sau infrastructură, ci în adaptarea corpului uman la mediul extraterestru. Conform sursei citată, va trebui să înțelegem pe deplin efectele microgravitației, radiațiilor și a condițiilor extreme asupra sănătății umane. Până când nu vom conștientiza aceste lucruri, viața în afara Terrei va fi aproape imposibilă. Până în prezent, doar 757 de persoane au ajuns în cosmos. Nici una dintre ele nu a petrecut mai mult de 14 luni consecutive în afara atmosferei Pământului.

Efectele șederii prelungite în microgravitație nu sunt încă pe deplin înțelese. Totuși, se știe că acestea afectează serios sistemele osos și muscular, tensiunea arterială, vederea, auzul, rinichii, inima și creierul. Majoritatea acestor probleme se normalizează după revenirea pe Pământ. Însă, expunerea la radiațiile cosmice poate avea consecințe permanente, inclusiv risc crescut de cancer, cataractă sau afectarea sistemului nervos central.

Luna și Marte, planete cu probleme majore

Astronautul NASA Frank Rubio a petrecut 371 de zile consecutive pe Stația Spațială Internațională (ISS). El a povestit că i-au trebuit șase luni pentru a reveni la normal după sindromul „cap umflat, picioare de pasăre”. Este vorba despre un fenomen în care fluidele corporale se redistribuie în microgravitație, umflând fața și subțiind picioarele.

Dintre posibilele locuri pentru colonizare, orbita joasă terestră, Luna și Marte prezintă probleme majore. Orbita joasă este convenabilă, dar extrem de aglomerată, cu peste 120 de milioane de deșeuri spațiale care cresc riscul unor coliziuni mortale. Luna este aproape, dar lipsa atmosferei, temperaturile extreme și nopțile ce pot dura până la două săptămâni fac supraviețuirea dificilă. Marte are o atmosferă mai densă, dar îi lipsește aerul respirabil. Solul este toxic, iar furtunile de praf sunt devastatoare, ceea ce complică orice încercare de a trăi acolo.

„Singurul lucru care diferențiază Pământul de orice alt loc din sistemul solar este oxigenul liber în atmosferă; fără el, murim aproape instantaneu”, subliniază astrofizicianul Mike Shara.

Planetele din afara sistemului nostru solar pot fi similare cu Pământul. Dar, ele sunt mult prea îndepărtate pentru tehnologia actuală, iar călătoria ar dura zeci sau chiar mii de ani.

De asemenea, construirea de structuri locuibile în spațiu vine cu provocări majore. Companii precum Blue Origin și NASA explorează imprimarea 3D a habitatelor și extragerea oxigenului din solul lunar. SpaceX vizează transformarea aerului marțian în metan pentru a alimenta coloniile și rachetele de întoarcere. Totuși, nici una dintre aceste tehnologii nu a fost testată la scară largă.

Reproducerea în spațiu, un teritoriu neexplorat

Radiațiile spațiale reprezintă, poate, cea mai mare amenințare. Astronauții ISS absorb de 100 de ori mai multe radiații decât oamenii de pe Pământ. O misiune dus-întors către Marte ar expune echipajul la echivalentul a 16.500 de radiografii toracice, crescând riscul de cancer, blocaje renale și afectarea sistemului nervos. Dr. James Logan, fost ofițer medical NASA, sugerează că viitorii coloniști ar trebui să trăiască subteran pentru a evita aceste pericole.

Provocările includ și hrana și asistența medicală. Cultivarea alimentelor este limitată, solul marțian fiind toxic, iar orice intervenție medicală de urgență este complicată de microgravitație și de timpul de comunicare cu Pământul, care poate dura zeci de minute. Experimente precum Biosfera 2 au arătat că gestionarea unui ecosistem închis este extrem de dificilă, chiar și pentru câțiva oameni timp de doi ani. În plus, reproducerea în spațiu rămâne un teritoriu neexplorat și incert, iar efectele radiațiilor asupra fătului nu sunt cunoscute.

În concluzie, deși miliardarii și entuziaștii spațiali promit orașe pe Lună sau pe Marte și selfie-uri spectaculoase în gravitație zero, realitatea constrângerilor biologice, tehnologice și logistice arată că o colonizare spațială rămâne un vis îndepărtat. Progrese majore, greu de realizat în deceniile următoare, sunt necesare pentru a transforma aceste visuri în realitate. Astfel, promisiunile unor proiecte ca acela al lui Elon Musk pentru 2054 par extrem de optimiste.