Prima pagină » Bugetul de sărbători al românilor: cine cheltuie cel mai mult

Bugetul de sărbători al românilor: cine cheltuie cel mai mult

Bugetul de sărbători al românilor: cine cheltuie cel mai mult
Foto: Pixabay

Această perioadă pune la încercare bugetul de sărbători al românilor, iar diferențele de cheltuieli devin tot mai vizibile de la an la an.

De la familiile cu venituri ridicate din marile orașe până la gospodăriile din mediul rural, modul în care sunt alocați banii pentru mese festive, cadouri și vacanțe arată clar cine cheltuie cel mai mult în această perioadă.

Care este bugetul de sărbători al românilor în 2025: „râzboiul” generațiilor

Bugetul de sărbători al românilor: cine cheltuie cel mai mult

Foto: Freepik

Transformarea comerțului cu amănuntul din perioada Sărbătorilor de iarnă este remarcabilă. Cumpărăturile au trecut de la mall-uri aglomerate și cataloage tipărite, la un univers al confortului omnichannel, al descoperirii digitale și al instrumentelor susținute de inteligența artificială. Cu toate acestea, există o constantă. Perioada de dinainte de Crăciun este momentul în care comportamentul consumatorilor reflectă atât realitățile economiei, cât și dorința de a celebra.

Bugetele dedicate cumpărăturilor de sărbători sunt mai reduse în acest an cu aproximativ 10% față de anul trecut. Reducerea vine pe fondul așteptărilor privind scumpirea produselor specifice sezonului. Potrivit studiului anual Deloitte Holiday Retail, 77% dintre cumpărători anticipează prețuri mai mari, ceea ce îi determină să-și ajusteze cheltuielile.

Analiza arată că îmbrăcămintea și accesoriile continuă să ocupe primul loc în topul categoriilor pentru care se alocă cele mai mari sume. Mai exact, acestea reprezintă 20% din bugetul total. În același timp, cardurile cadou devin tot mai populare, ajungând la 17% din cheltuieli, cu 4% peste nivelul din 2024. În schimb, interesul pentru produsele electronice scade, bugetul aferent acestora coborând la 12% de la 15% anul trecut.

Care sunt canalele preferate de români

Totodată, se remarcă o creștere semnificativă a numărului de cumpărători care preferă să ofere experiențe în locul obiectelor. Astfel, 47% dintre respondenți aleg cadouri precum cine la restaurant, bilete la spectacole sau acces la centre de relaxare. În acest caz, ponderea este cu 8% mai mică decât anul precedent.

Cheltuielile pentru astfel de experiențe sunt estimate să scadă într-un ritm mai lent, cu doar 6%, față de diminuarea de 14% prognozată pentru produsele de retail.

În ceea ce privește comportamentul de achiziție, șapte din zece consumatori compară ofertele prin mai multe canale. De asemenea, 68% dintre ei spun că vor apela la instrumente digitale pentru cumpărăturile de sărbători. Social media este utilizată de 59% dintre respondenți, iar 33% iau în calcul soluții bazate pe inteligență artificială generativă, alături de comparatoare de prețuri și chatbot-uri.

Generația X majorează bugetul de sărbători

Pe segmente de vârstă, Generația X (45-60 de ani) este singura care intenționează să majoreze cheltuielile de sărbători comparativ cu anul precedent cu circa 3%.

La polul opus se află Generația Z (18-28 de ani), ai cărei reprezentanți plănuiesc să aloce cu 34% mai puțini bani decât în 2024. Tinerii din Generația Z sunt, însă, cei mai activi în căutarea ofertelor, 95% dintre ei declarând că urmăresc reduceri. Pentru a identifica cele mai avantajoase prețuri, aceștia folosesc într-o măsură mai mare rețelele sociale (74%), instrumentele AI (43%) și recomandările influencerilor.

Aceeași categorie de vârstă manifestă un interes crescut pentru produsele de lux. 57% dintre respondenții din Generația Z consideră aceste bunuri o investiție valoroasă comparativ cu 44% din totalul participanților la studiu.

Pentru mulți români, cumpărăturile sunt stresante

Datele studiului Deloitte Holiday Retail mai arată că magazinele online atrag cea mai mare parte din bugetul de sărbători, respectiv 56%. Cu toate acestea, magazinele fizice sunt preferate pentru achiziția alimentelor și băuturilor (82%). La fel stau lucrurile în cazul produselor pentru casă și bucătărie (56%) și a hainelor, respectiv accesoriilor (55%).

Procesul de cumpărare a cadourilor este considerat stresant de 58% dintre consumatori. Totodată, 77% dintre cei care fac achiziții online se declară nemulțumiți. Principala cauză o reprezintă livrările lente (37%) sau stocurile insuficiente (36%).

În acest context, cumpărătorii ar aprecia un sprijin mai mare din partea comercianților. Și asta, fie prin recomandări personalizate pentru alegerea cadourilor potrivite (45%), fie prin liste de dorințe sau ghiduri de cadouri puse la dispoziție (25%).

Ajuns la ediția cu numărul 40, studiul Deloitte Holiday Retail Survey analizează comportamentul oamenilor în perioada sărbătorilor de iarnă.

Alte articole importante
România a devenit a treia piață la nivel global pentru Revolut
Companii
România a devenit a treia piață la nivel global pentru Revolut
România este a treia piață din lume pentru Revolut, datorită creșterii numărului de utilizatori și adoptării extinse a serviciilor digitale. Expansiunea puternică reflectă atât interesul românilor pentru fintech-ul britanic, cât și strategia agresivă de dezvoltare a companiei pe piața locală. Cum a ajuns România a treia cea mai importantă piață Revolut la nivel mondial Transferurile […]
Acord comercial istoric între UE și Australia: reguli relaxate pentru piețe sensibile
Acord comercial istoric între UE și Australia: reguli relaxate pentru piețe sensibile
Uniunea Europeană și Australia au ajuns la un acord de liber schimb după negocieri dificile și ani de blocaje, marcând un moment important pentru relațiile economice dintre cele două părți. Anunțul a fost făcut la Canberra de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a subliniat că înțelegerea transmite un semnal clar privind deschiderea […]
Petrolul scump nu se oprește la pompă: cum ajung majorările direct în facturi, salarii și prețurile din magazine
Petrolul scump nu se oprește la pompă: cum ajung majorările direct în facturi, salarii și prețurile din magazine
Creșterea accelerată a cotațiilor internaționale la țiței nu mai este de mult doar o problemă pentru șoferi. În România, efectele se propagă rapid în întreaga economie, de la cheltuielile zilnice ale populației până la deciziile companiilor și evoluția salariilor. Specialiștii avertizează că impactul este în lanț și, de multe ori, mai puternic decât pare la […]
SUA slăbește regulile bancare. Europa, sub presiune să reacționeze rapid
SUA slăbește regulile bancare. Europa, sub presiune să reacționeze rapid
Decizia autorităților americane de a relaxa cerințele de capital pentru marile bănci reaprinde dezbaterea globală privind reglementarea financiară și pune Uniunea Europeană într-o poziție delicată. Mișcarea riscă să declanșeze o competiție între marile economii pentru reguli mai permisive, într-un moment în care stabilitatea sistemului financiar rămâne o preocupare majoră după criza din 2008. O schimbare […]
Avertisment de la BNR: criza energetică globală obligă România să accelereze modernizarea infrastructurii
Avertisment de la BNR: criza energetică globală obligă România să accelereze modernizarea infrastructurii
Escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu readuce în prim-plan vulnerabilitățile majore ale economiei globale, iar România nu face excepție. În acest context, oficialii de la Banca Națională a României (BNR) atrag atenția că țara noastră trebuie să își regândească rapid prioritățile energetice, punând accent pe eficiență și pe modernizarea rețelelor de transport și distribuție. Prim-viceguvernatorul BNR […]
O lovitură după alta: războiul din Iran zguduie inima industrială a Europei
Companii
O lovitură după alta: războiul din Iran zguduie inima industrială a Europei
Industria europeană traversează o nouă criză majoră, după ce conflictul din Iran a declanșat un val de scumpiri și blocaje în lanțurile de aprovizionare. Pentru companii deja afectate de pandemia de COVID-19, de Războiul din Ucraina și de tensiunile comerciale globale, această nouă lovitură riscă să adâncească dificultățile financiare. Creșterea accelerată a prețurilor la energie […]