Prima pagină » Inteligența artificială consumă energie într-un ritm alarmant. Soluția ar putea veni din spațiu

Inteligența artificială consumă energie într-un ritm alarmant. Soluția ar putea veni din spațiu

Inteligența artificială consumă energie într-un ritm alarmant. Soluția ar putea veni din spațiu

Inteligența artificială a jucat până acum un rol auxiliar în explorarea spațiului, începând cu misiunea NASA Deep Space 1 din 1998, care a folosit un sistem AI autonom.

Astăzi, legătura dintre cele două domenii devine mult mai profundă și, totodată, esențială pentru viitorul lor.

Centre de date în spațiu?

În timp ce mulți cercetători în domeniul inteligenței artificiale s-au perfecționat dezvoltând modele spațiale, centrele de date care alimentează inteligența artificială au fost în mod tradițional legate de Pământ.

Fostul CEO al Google, Eric Schmidt, a rupt tăcerea și a confirmat oficial că a achiziționat startup-ul spațial Relativity Space pentru a dezvolta centre de date orbitale, menite să rezolve una dintre cele mai stringente probleme, și anume consumul energetic exploziv al AI.

De când ChatGPT a crescut masiv în popularitate în 2023, oamenii de știință au avertizat cu privire la cerințele imense de energie ale antrenării și utilizării masive a modelelor de limbaj (LLM), care este tot mai greu de susținut pe Pământ. Estimările arată că un singur răspuns generat de un LLM poate consuma de până la zece ori mai multă energie decât o căutare Google. Potrivit Interesting Engineering, în plus, sunt planificate construirea unor centre de date de zece gigawați, în condițiile în care o centrală nucleară produce în medie doar un GW.

La o audiere în Congresul SUA, Eric Schmidt a avertizat că energia necesară pentru susținerea AI ar putea crește de la 3% la 9% din consumul total global, până în 2030. În acest context, spațiul cosmic, cu acces continuu la energie solară, apare ca o soluție viabilă și inevitabilă.

Ce urmează pentru Relativity Space

Startup-ul Relativity Space, cunoscut pentru rachetele sale imprimate 3D, precum Terran 1 (care a eșuat la primul zbor orbital), se reinventează acum sub conducerea lui Schmidt. Compania renunță parțial la acest tip de imprimare și își pune toate speranțele în Terran R, o rachetă de generație următoare care ar putea decola chiar în 2026.

Planul propus este ca aceasta să transporte module de centre de date în orbită geostaționară, unde acestea ar beneficia de expunere constantă la Soare, fiind alimentate cu energie solară, fie prin panouri proprii, fie prin stații solare spațiale dedicate.

Deși ideea pare de domeniul științifico-fantasticului, tehnologia din spatele energiei solare transmise din spațiu este în curs de dezvoltare. În plus, centrele orbitale ar putea deveni un caz de utilizare intermediar, mai realist decât transmiterea directă a energiei pe Pământ.

Conflicte similare legate de inteligența artificială și energie se contopesc în multe locuri din întreaga lume, unde centrele de date se dezvoltă într-un ritm record, notează Nature.com. Marile companii tech pariază pe inteligența artificială generativă, care necesită mult mai multă energie pentru a funcționa decât modelele de inteligență artificială mai vechi, care extrag tipare din date, dar nu generează text și imagini noi.

Acest lucru determină companiile să cheltuiască împreună sute de miliarde de dolari pe noi centre de date și servere pentru a-și extinde capacitatea. Însă, aceste centre de date trebuie răcite eficient, într-un mediu cu variații extreme de temperatură. În aceste condiții ar putea apărea probleme de congestie orbitală, într-un context în care constelații de sateliți (ca Starlink) deja afectează observațiile astronomice.

Ce ar însemna centrele de date orbitale pentru viitor

Într-un peisaj global în care cererea energetică a AI explodează, reglementările se înăspresc, iar grija pentru mediu devine tot mai acută, centrele de date orbitale ar putea deveni următoarea mare revoluție tehnologică.

Eric Schmidt pare să transforme Relativity Space dintr-o companie în derivă într-un jucător-cheie în infrastructura AI a viitorului. Deși detaliile despre execuția planului rămân învăluite în mister, direcția este clară. Mutarea procesării AI dincolo de Pământ, acolo unde energia solară este din abundență și spațiul nu reprezintă o problemă.

Proiectul trebuie să demonstreze viabilitate economică și sustenabilitate, într-o industrie AI în care tot mai mulți cercetători semnalează o stagnare a progresului din cauza limitelor fizice ale scaling-ului modelelor.

Dacă planurile lui Schmidt vor avea succes, ele nu doar că vor susține evoluția AI, ci vor accelera și tranziția către soluții de energie regenerabilă off-planet. Astfel, vor deschide drumul către o eră în care Pământul nu mai e singura platformă de operare a tehnologiei.

Alte articole importante
România a împrumutat 4,5 miliarde de euro de pe piețele internaționale, prin trei emisiuni de obligațiuni
România a împrumutat 4,5 miliarde de euro de pe piețele internaționale, prin trei emisiuni de obligațiuni
Ministerul Finanțelor a atras 4,5 miliarde de euro de pe piețele financiare internaționale, printr-o operațiune care a inclus trei emisiuni de euro obligațiuni, cu scadențe la 4, 8 și 12 ani. Costurile finale de finanțare au fost cuprinse între 5% și 7%, iar subscrierile investitorilor au ajuns la 7,7 miliarde de euro, potrivit datelor Bloomberg. […]
Topul scăderilor de pe Wall Street și din piața Crypto. Octombrie roșu: cum au pierdut giganții tech sute de miliarde de dolari
Analize
Topul scăderilor de pe Wall Street și din piața Crypto. Octombrie roșu: cum au pierdut giganții tech sute de miliarde de dolari
Luna octombrie s-a încheiat sub semnul unui decont masiv pe piețele financiare internaționale. Pe bursa americană, investitorii au cerut socoteală giganților din tehnologie pentru miliardele alocate infrastructurii de inteligență artificială, ștergând mii de miliarde de dolari din capitalizarea sectorului tech și a semiconductorilor. Piața activelor digitale a resimțit la rândul ei presiunea: menținerea dobânzilor la […]
Pariul investițiilor în AI: Google, prăbușire istorică pe bursă de peste jumătate de trilion de dolari. De ce a avut gigantul tech cea mai „neagră” lună din ultimii 22 de ani
Analize
Pariul investițiilor în AI: Google, prăbușire istorică pe bursă de peste jumătate de trilion de dolari. De ce a avut gigantul tech cea mai „neagră” lună din ultimii 22 de ani
Gigantul tehnologic Alphabet, compania-mamă a Google, a înregistrat în octombrie cea mai slabă evoluție bursieră de la listarea sa din 2004. O furtună perfectă generată de ratarea estimărilor de profit și de explozia cheltuielilor în inteligența artificială a șters peste o jumătate de trilion de dolari din valoarea de piață a grupului în doar 48 […]
Grupul energetic grec PPC cumpără Flanco pentru 35 de milioane de euro. Retailerul român va deveni o platformă pentru vânzarea soluțiilor energetice
Companii
Grupul energetic grec PPC cumpără Flanco pentru 35 de milioane de euro. Retailerul român va deveni o platformă pentru vânzarea soluțiilor energetice
Grupul energetic grec PPC intră pe piața românească de retail electro-IT prin achiziția a 100% din acțiunile Flanco Retail, într-o tranzacție care evaluează compania la 35 de milioane de euro. Cumpărătorul este Kotsovolos, subsidiară deținută integral de PPC, care va prelua de la Iulian Stanciu și Dragoș Sîrbu întreaga rețea a retailerului român, formată din […]
Iuga (Alro): România ar putea dezvolta industria de drone și de război electronic în cel mult cinci ani. Fabricile existente ar putea fi reconvertite
Iuga (Alro): România ar putea dezvolta industria de drone și de război electronic în cel mult cinci ani. Fabricile existente ar putea fi reconvertite
România ar putea construi în maximum cinci ani capacități de producție în domeniul dronelor și al războiului electronic, prin investiții în tehnologii moderne, parteneriate internaționale și reconversia unor platforme industriale existente, consideră Vasile Iuga, membru independent neexecutiv în Consiliul de Administrație al Alro. Acesta susține că reindustrializarea țării nu ar trebui să reproducă modelul bazat […]
Bursa de Valori București a închis pe minus ședința de luni. Tranzacțiile au depășit 225 de milioane de lei
Bursa de Valori București a închis pe minus ședința de luni. Tranzacțiile au depășit 225 de milioane de lei
Bursa de Valori București (BVB) a încheiat în scădere ședința de tranzacționare de luni, 2 noiembrie, în timp ce valoarea totală a tranzacțiilor s-a ridicat la 225,6 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 42,3 milioane de euro. Majoritatea indicilor principali au înregistrat pierderi, iar cele mai mari scăderi individuale au fost consemnate de acțiunile Rompetrol […]