Inteligența artificială consumă energie într-un ritm alarmant. Soluția ar putea veni din spațiu

Inteligența artificială a jucat până acum un rol auxiliar în explorarea spațiului, începând cu misiunea NASA Deep Space 1 din 1998, care a folosit un sistem AI autonom.

Astăzi, legătura dintre cele două domenii devine mult mai profundă și, totodată, esențială pentru viitorul lor.

Centre de date în spațiu?

Foto: Communications ACM

Prețuri la schi tot mai greu de suportat. Cât au ajuns să coste vacanțele de iarnă în Europa

10:37

ANALIZĂ

Publicitatea digitală, motorul ascuns al profitului Big Tech

09:44

ANALIZĂ

În timp ce mulți cercetători în domeniul inteligenței artificiale s-au perfecționat dezvoltând modele spațiale, centrele de date care alimentează inteligența artificială au fost în mod tradițional legate de Pământ.

Fostul CEO al Google, Eric Schmidt, a rupt tăcerea și a confirmat oficial că a achiziționat startup-ul spațial Relativity Space pentru a dezvolta centre de date orbitale, menite să rezolve una dintre cele mai stringente probleme, și anume consumul energetic exploziv al AI.

De când ChatGPT a crescut masiv în popularitate în 2023, oamenii de știință au avertizat cu privire la cerințele imense de energie ale antrenării și utilizării masive a modelelor de limbaj (LLM), care este tot mai greu de susținut pe Pământ. Estimările arată că un singur răspuns generat de un LLM poate consuma de până la zece ori mai multă energie decât o căutare Google. Potrivit Interesting Engineering, în plus, sunt planificate construirea unor centre de date de zece gigawați, în condițiile în care o centrală nucleară produce în medie doar un GW.

La o audiere în Congresul SUA, Eric Schmidt a avertizat că energia necesară pentru susținerea AI ar putea crește de la 3% la 9% din consumul total global, până în 2030. În acest context, spațiul cosmic, cu acces continuu la energie solară, apare ca o soluție viabilă și inevitabilă.

Ce urmează pentru Relativity Space

Startup-ul Relativity Space, cunoscut pentru rachetele sale imprimate 3D, precum Terran 1 (care a eșuat la primul zbor orbital), se reinventează acum sub conducerea lui Schmidt. Compania renunță parțial la acest tip de imprimare și își pune toate speranțele în Terran R, o rachetă de generație următoare care ar putea decola chiar în 2026.

Planul propus este ca aceasta să transporte module de centre de date în orbită geostaționară, unde acestea ar beneficia de expunere constantă la Soare, fiind alimentate cu energie solară, fie prin panouri proprii, fie prin stații solare spațiale dedicate.

Deși ideea pare de domeniul științifico-fantasticului, tehnologia din spatele energiei solare transmise din spațiu este în curs de dezvoltare. În plus, centrele orbitale ar putea deveni un caz de utilizare intermediar, mai realist decât transmiterea directă a energiei pe Pământ.

Conflicte similare legate de inteligența artificială și energie se contopesc în multe locuri din întreaga lume, unde centrele de date se dezvoltă într-un ritm record, notează Nature.com. Marile companii tech pariază pe inteligența artificială generativă, care necesită mult mai multă energie pentru a funcționa decât modelele de inteligență artificială mai vechi, care extrag tipare din date, dar nu generează text și imagini noi.

Acest lucru determină companiile să cheltuiască împreună sute de miliarde de dolari pe noi centre de date și servere pentru a-și extinde capacitatea. Însă, aceste centre de date trebuie răcite eficient, într-un mediu cu variații extreme de temperatură. În aceste condiții ar putea apărea probleme de congestie orbitală, într-un context în care constelații de sateliți (ca Starlink) deja afectează observațiile astronomice.

Ce ar însemna centrele de date orbitale pentru viitor

Într-un peisaj global în care cererea energetică a AI explodează, reglementările se înăspresc, iar grija pentru mediu devine tot mai acută, centrele de date orbitale ar putea deveni următoarea mare revoluție tehnologică.

Eric Schmidt pare să transforme Relativity Space dintr-o companie în derivă într-un jucător-cheie în infrastructura AI a viitorului. Deși detaliile despre execuția planului rămân învăluite în mister, direcția este clară. Mutarea procesării AI dincolo de Pământ, acolo unde energia solară este din abundență și spațiul nu reprezintă o problemă.

Proiectul trebuie să demonstreze viabilitate economică și sustenabilitate, într-o industrie AI în care tot mai mulți cercetători semnalează o stagnare a progresului din cauza limitelor fizice ale scaling-ului modelelor.

Dacă planurile lui Schmidt vor avea succes, ele nu doar că vor susține evoluția AI, ci vor accelera și tranziția către soluții de energie regenerabilă off-planet. Astfel, vor deschide drumul către o eră în care Pământul nu mai e singura platformă de operare a tehnologiei.