Scandal uriaș la CNAS: 1,8 miliarde lei apar în conturi-fantomă

Aproape 1,8 miliarde de lei zac în conturi-fantomă descoperite în sistemul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), ridicând semne serioase de întrebare asupra modului în care sunt gestionați banii publici, scrie ziarul Puterea.

Investigațiile indică existența unor evidențe paralele, raportări umflate artificial și fonduri care nu pot fi justificate, blocând resurse esențiale pentru serviciile medicale reale.

Conturi fantomă de 1,8 miliarde lei la CNAS: Banii nu există, dar sunt raportați

Foto: Shutterstock

Blocajul politic de la București împinge România spre o recesiune severă

14:22

„Taxați bogații”, comparat cu insultele rasiale, de CEO-ul unui gigant imobiliar

12:29

Un raport recent al Curții de Conturi privind activitatea CNAS pentru anul 2023 evidențiază deficiențe grave în gestionarea fondurilor publice alocate sistemului de sănătate. Auditorii au constatat denaturări semnificative și generalizate ale situațiilor financiare, concluzionând cu una dintre cele mai dure evaluări: opinie contrară, relatează Puterea.ro.

Conform raportului, activele curente au fost supraevaluate cu peste 1,8 miliarde de lei. Suma reprezintă cereri pentru concedii medicale depuse de angajatori, deja verificate și soluționate, dar care au rămas nejustificat înregistrate în conturi provizorii. Această practică a distorsionat rezultatul patrimonial al CNAS, fiind întâlnită în 40 de case județene, precum și la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București.

De asemenea, activele necurente au fost majorate artificial cu circa 1,1 milioane de lei, în special din cauza unor erori privind înregistrarea amortizării și clasificarea incorectă a unor bunuri. De asemenea, și datoriile curente au fost supraevaluate, cu peste 111 milioane de lei, din cauza evidențierii incorecte a unor prestații de boală și maternitate acordate în afara țării. CNAS nu a reușit să mențină o evidență detaliată a acestor datorii, structurată pe fiecare casă teritorială, deși legea o impune.

O altă problemă constă în înregistrarea dublă sau greșită a cererilor de restituire depuse de angajatori pentru concediile medicale. În unele cazuri, aceste sume au fost păstrate în evidență contrar deciziilor definitive ale Comisiei de Arbitraj. În mod paradoxal, dublarea înregistrărilor a dus la o creștere simultană a activelor și datoriilor cu 7,6 milioane de lei, o anomalie care nu a influențat rezultatul final, dar arată lipsa de rigurozitate contabilă.

Restanțe vechi și sisteme informatice neuniforme

În 17 case teritoriale erau peste 38.000 de cereri de restituire a concediilor medicale, în valoare de peste 111 milioane de lei, deja respinse și cu unele datând încă din 2011. Conform reglementărilor, aceste sume ar fi trebuit scoase din evidență. Totodată, auditul relevă lipsa unui sistem informatic unitar, cu multe operațiuni gestionate manual, ceea ce afectează eficiența și transparența utilizării fondurilor publice.

Au fost identificate plăți necuvenite estimate la aproximativ 1,95 milioane de lei, aferente unor indemnizații medicale ce trebuiau recuperate din bugetul FNUASS. În același timp, veniturile CNAS au fost subestimate cu circa 43.300 lei, din cauza nerambursării unor fonduri europene din perioada 2014-2020.

În concluzie, raportul Curții de Conturi indică probleme structurale majore în sistemul financiar-contabil al CNAS, care afectează acuratețea datelor și pot compromite buna funcționare a întregului sistem de sănătate. Supraevaluările și subevaluările, lipsa digitalizării, datoriile eronate și perpetuarea unor greșeli istorice subliniază nevoia urgentă de reformă instituțională și consolidare a controlului intern, mai precizează sursa citată.