Starlink a făcut posibilă munca de acasă, dar acum asta costă mai mult

Starlink a revoluționat modul în care lucrăm, făcând posibilă munca de acasă chiar și în cele mai izolate colțuri ale lumii.

Cu toate acestea, după o perioadă de tranziție, se pare că a venit momentul pentru o schimbare și pentru adaptarea la schimbări mai ample în modul de lucru.

Starlink a revoluționat telemunca, însă viitorul cere adaptare la noile cerințe

Foto: Pixabay

BVB: Atacul cibernetic de la Depozitarul Central nu a afectat tranzacționarea. Bursa își continuă activitatea normal

14:22

Opt din zece români asociază schimbările climatice cu fenomenele meteo extreme. Încrederea în rezistența locuințelor a scăzut cu 10 puncte procentuale

12:09

Starlink, serviciul de internet prin satelit dezvoltat de SpaceX, a schimbat radical modul de lucru la distanță, oferind posibilitatea oamenilor să lucreze de oriunde. Lansat în 2019, serviciul a fost conceput pentru a acoperi zonele neacoperite de rețelele tradiționale 4G, 5G și broadband. În prezent, Starlink domină piața internetului de mare viteză, fiind rapid de instalat și oferind soluții chiar și în situații de urgență, notează The Verge.

Există și alte servicii de internet prin satelit, însă singurul competitor cu șanse reale pare a fi Leo de la Amazon. Acesta a început să ofere internet pentru clienți corporate, cu o lansare mai largă programată pentru anul viitor.

Ambele servicii utilizează o constelație vastă de sateliți care operează pe orbită joasă a Pământului, spre deosebire de rețelele geostaționare, mai lente, ca Viasat sau HughesNet. Diferența este că terminalele Starlink se conectează automat la cel mai bun satelit disponibil. În schimb, rețelele tradiționale direcționează traficul prin stații terestre.

Evoluția experienței utilizatorilor

Primele teste din SUA, realizate în 2021, au arătat un serviciu încă în faza beta. Conexiunile sunt instabile chiar și în fața unor obstacole minore, cum ar fi copacii. Un an mai târziu, în Europa, serviciul „Starlink RV” s-a dovedit rapid și fiabil, beneficiind de o constelație extinsă de aproximativ 2.400 de sateliți și de terminale mai performante.

Astăzi, SpaceX operează peste 10.000 de sateliți, dintre care aproximativ 9.000 sunt activi. Această densitate este suficientă pentru a permite terminalelor utilizatorilor să rămână conectate chiar și atunci când sunt parțial obstrucționate de clădiri și copaci. Performanța variază în funcție de antenă, de nivelul de serviciu plătit, de ora din zi și de locația utilizatorului.

Latența variază între 20 și 50 ms, vitezele de descărcare între 100 și 400 Mbps, iar upload-ul între 10 și 40 Mbps. Acestea sunt suficiente pentru videoconferințe simultane și gaming online. Serviciul de internet este din ce în ce mai robust. Asta le permite utilizatorilor să lucreze aproximativ o treime din an fie dintr-o cabană de munte, fie de pe malul mării. De asemenea, o altă treime pot lucra din mașină în timp ce călătoresc prin Europa.

Recent, prețurile au crescut, iar opțiunea de pauză a abonamentelor a fost eliminată. În aceste condiții, utilizatorii au fost nevoiți să aleagă între anularea sau reînnoirea serviciului. Aceste schimbări evidențiază nevoia unei concurențe reale, pentru a preveni ca SpaceX să profite de o bază de clienți fără alternative, fie că este vorba de nomazi digitali, comunități rurale sau așezări izolate.

Starlink domină piața

Starlink are în prezent peste opt milioane de abonați activi la nivel global. În paralel, Amazon Leo a început să ofere internet prin satelit pentru clienți corporativi, iar o lansare mai largă este așteptată în 2026. Leo operează doar 153 de sateliți LEO, în timp ce SpaceX lansează săptămânal zeci de sateliți noi.

De asemenea, Starlink are aprobare FCC pentru până la 12.000 de sateliți, cu un obiectiv final de 42.000. Comparativ, Amazon a primit autorizare pentru 3.236 de sateliți Leo, a căror implementare va dura un deceniu în acest ritm. Implementările Leo s-ar putea accelera în 2026, odată ce racheta reutilizabilă New Glenn a Blue Origin va fi în stadiu incipient. Serviciul Leo promite viteze de până la 1 Gbps, pe care Starlink le va putea egala abia după intrarea în funcțiune a rachetei Starship.

Structura tarifară a Starlink a devenit mai complexă și diferă în funcție de locație, de tipul terminalului și de volumul de date necesar. În SUA, kitul rezidențial standard costă 349 dolari și 120 dolari pe lună. În Țările de Jos, echipamentul are un preț similar, dar abonamentul lunar este de aproximativ 50 euro. Utilizatorii europeni pot achiziționa o antenă Starlink Mini pentru 299 euro și plătesc 89 euro pe lună pentru date nelimitate, comparativ cu 599 dolari și 165 dolari lunar în SUA.

Concurența și perspectivele viitoare

Amazon Leo reprezintă, pe termen scurt, singura speranță pentru a introduce o concurență reală și pentru a reduce dependența utilizatorilor de serviciile SpaceX. Totuși, vor trece câțiva ani până când Leo va putea rivaliza efectiv cu Starlink.

Pe lângă Amazon Leo, există mai multe entități private și susținute de guvern care încearcă să concureze cu Starlink. Constelația Eutelsat OneWeb, formată din 650 de sateliți, operează de ani buni pe orbita joasă a Pământului. Aceasta nu vinde, însă, direct către consumatorii individuali. Similar, constelația chineză Spacesail (Qianfan/G60) a lansat doar 108 dintre cei 648 de sateliți vizați până la sfârșit de 2025.

Constelația IRIS a Europei este și ea în lucru. Conform planului, până în 2030, vor fi lansați 290 de sateliți pe orbita terestră medie. În plus, alți 18 vor ajunge pe orbita medie a Pământului. Deocamdată se așteaptă ca serviciul suveran de internet spațial să fie restricționat la cetățenii, întreprinderile și entitățile guvernamentale ale UE.

Sateliții Starlink au o durată de viață de aproximativ cinci ani. Apoi, sunt retrași și arși în atmosferă. Până acum, circa 1.400 de sateliți au fost retrași. Pentru SpaceX, 2025 a fost un an record, lansând în medie un Falcon 9 la fiecare două zile. Majoritatea misiunilor au vizat sateliții Starlink. Generația a treia de sateliți, mai puternică, va fi lansată în 2026. Aceștia vor reduce latența și vor spori viteza, odată ce racheta Starship va deveni operațională.