Prețul petrolului a atins cel mai ridicat nivel din ultimele șase luni, după ce Trump a sugerat iminența unui atac al SUA asupra Iranului.
Președintele american a avertizat Iranul asupra „consecințelor grave” pe care ar putea să le suporte dacă nu va accepta un acord cu Waashingtonul privind programul său nuclear. Iranul controlează a treia cea mai mare rezervă de petrol, precum și una dintre cele mai importante rute de transport al țițeiului din lume.
Statele Unite și-au consolidat prezența militară în Orientul Mijlociu în ultimele săptămâni. Donald Trump a sugerat că un atac al SUA asupra Iranului ar putea fi iminent. Acest lucru a dus la o creștere bruscă a prețului petrolului, care a atins, vineri, maximul ultimelor șase luni, transmite CNBC.
Creșterea are loc pe fondul tensiunilor geopolitice tot mai mari. Investitorii din piața energiei urmăresc atent evoluțiile. Strategii de la Barclays spun că, dacă va izbucni un conflict, acesta ar putea fi de scurtă durată.
Țițeiul Brent, reperul global, a urcat cu 7% de marți. Miercuri a trecut de 70 de dolari pe baril pentru prima dată din iulie, ajungând la 71,17 dolari. Și țițeiul american s-a scumpit cu 10 dolari în ultima lună.
Martijn Rats, strateg pentru mărfuri la Morgan Stanley, afirmă că piața este „foarte bine aprovizionată” la nivel global. Totuși, trei factori susțin prețurile: temerile legate de Iran, achizițiile masive ale Chinei pentru stocuri și costurile ridicate ale transportului maritim.
:format(webp):quality(80)/https://www.putereafinanciara.ro/wp-content/uploads/2025/06/Screen-Shot-2025-06-20-at-10.20.54.png)
Foto: aa.com
Dacă Statele Unite ar lansa un atac, Iranul ar putea riposta cu rachete sau arme similare. A procedat astfel și vara trecută, când a vizat o bază militară americană și Israelul. Un asemenea scenariu ar afecta regiunea bogată în petrol. Totuși, impactul asupra pieței țițeiului ar fi, cel mai probabil, temporar.
Iranul are însă un atu strategic: controlează partea nordică a Strâmtorii Hormuz. Ruta maritimă are doar aproximativ 34 de kilometri lățime. Prin acest punct trec zilnic circa 20 de milioane de barili de țiței. Asta înseamnă aproape o cincime din producția globală.
Strâmtoarea este singura rută prin care petrolul din statele Golfului Persic ajunge pe piețele internaționale. Creșterea recentă a prețurilor este alimentată de temerile că Iranul ar putea limita tranzitul. La începutul săptămânii, Iranul a închis parțial strâmtoarea pentru exerciții militare. Decizia a împins prețul țițeiului Brent cu aproximativ 5 dolari pe baril.
„O întrerupere prelungită în Strâmtoarea Hormuz ar putea împinge prețul petrolului peste 100 de dolari”, a declarat Rob Thummel, manager senior de portofoliu la Tortoise Capital.
Totuși, probabilitatea unui asemenea scenariu este mică din mai multe motive. În primul rând, Iranul ar trebui să poată controla strâmtoarea după un eventual atac. SUA au deja o prezență militară puternică și în creștere în regiune și nu este clar dacă Iranul ar avea capacitatea de a susține o blocadă petrolieră în timp ce este atacat.
Pe de altă parte, guvernul iranian și-ar tăia singur o sursă esențială de venit. Deși economia acestei țări este surprinzător de diversificată pentru o țară supusă sancțiunilor – petrolul reprezintă doar 10-15% din PIB – statul se bazează masiv pe industria petrolieră pentru finanțe. În plus, aproximativ jumătate dintre veniturile bugetare provin din exporturile de țiței.
În al treilea rând, regiunea și-a revenit rapid după atacuri anterioare, inclusiv după cel asupra Iranului de anul trecut. În 2019, când drone au atacat facilitățile Saudi Aramco din Abqaiq, reducând cu 5% producția de petrol a Arabiei Saudite, prețurile au crescut brusc, dar au revenit la normal în doar câteva săptămâni. Statele Unite au atribuit acel atac Iranului.
Iranul produce, în medie, aproximativ 3,2 milioane de barili de petrol pe zi, potrivit OPEC, ceea ce reprezintă circa 4% din producția globală de țiței, transmite CNN.
Acest nivel plasează Iranul pe locul șase în lume în rândul producătorilor de petrol – o performanță notabilă, având în vedere sancțiunile internaționale care i-au limitat sever accesul la piețe.
Pentru a ocoli sancțiunile, Iranul operează „din umbră” o flotă de nave prin care exportă petrol la prețuri reduse. Un preț al petrolului de 80 de dolari pe baril ar putea readuce prețul mediu al benzinei peste 3 dolari pe galon. În urmă cu o lună, prețul mediu al benzinei în SUA scăzuse la aproximativ 2,80 dolari pe galon (n.n. – 1 galon = 3,785 litri). În prezent, acesta este de 2,92 dolari pe galon.
Potrivit presei, Iranul i-a transmis, printr-o scrisoare adresată secretarului general al ONU, Antonio Guterres, că va răspunde „decisiv” în cazul unei agresiuni militare.
Republica Islamică a organizat exerciții militare în strâmtoarea strategică Hormuz. De asemenea, a desfășurat manevre navale comune cu Rusia în Golful Oman, cunoscut și sub numele de Marea Omanului.
„Totul este pregătit, sau va fi până sâmbătă seara, pentru a începe loviturile, astfel că fereastra se deschide atunci. Nu înseamnă că se va întâmpla imediat. Președintele a indicat că așteaptă să vadă dacă Iranul este pregătit să facă concesii privind programul nuclear pe care îl solicită. Consider că este puțin probabil. Nu am văzut niciodată Iranul dispus la astfel de concesii, deci e puțin probabil să fie de acord. În zilele următoare, președintele va trebui să ia decizia privind loviturile militare”, a declarat Daniel Shapiro, fost ambasador al SUA în Israel, pentru CNBC.
Administrația Trump speră în continuare la o soluționare pe cale diplomatică în ceea ce privește programul nuclear iranian. Secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că ar fi „foarte înțelept” ca Iranul să încheie un acord.