Prima pagină » China exportă mașini pe benzină care nu se vând pe piața internă

China exportă mașini pe benzină care nu se vând pe piața internă

ANALIZĂ
China exportă mașini pe benzină care nu se vând pe piața internă
Foto: Pixabay

China exportă mașini pe benzină care nu se vând pe piața internă, inundând piețele internaționale cu modele neadaptate cererii locale.

Strategia Beijingului reflectă eforturile producătorilor auto din această țară de a valorifica producția excedentară și de a-și crește influența pe piața globală auto.

China valorifică surplusul de mașini pe benzină prin exporturi masive

China exportă mașini pe benzină care nu se vând pe piața internă

China exportă mașini pe benzină care nu se vând pe piața internă

China exportă în masă mașini pe benzină pe piețele emergente, după ce vânzările pe piața internă s-au prăbușit în ultima vreme. Exporturile de automobile ale Beijingului au crescut spectaculos, de la un milion de vehicule anual, la peste 6,5 milioane de unități, relatează agenția de știri Reuters.

Industria chineză a vehiculelor electrice a ajuns să dețină jumătate din piața internă în câțiva ani. În același timp, vânzările de automobile convenționale pe benzină ale producătorilor auto globali, care odinioară dominau piața, s-au prăbușit.

Această scădere nu a afectat doar companiile străine. Mulți producători chinezi au văzut cum vânzările lor locale scad dramatic. În acest context, au ales să-și valorifice surplusul prin exportul de vehicule pe combustibili fosili către piețele externe.

Explozie de exporturi în China

Factorii de decizie occidentali s-au concentrat pe amenințarea reprezentată de vehiculele electrice subvenționate din China. În schimb, constructorii americani și europeni se confruntă cu o concurență tot mai acerbă. Vehiculele chinezești pe benzină ajung în țări precum Polonia, Africa de Sud și Uruguay. De asemenea, vehiculele pe bază de combustibili fosili au reprezentat 76% din totalul exporturilor auto chinezești din 2020. Totodată, livrările totale au crescut de la un milion, la peste 6,5 milioane anual, potrivit firmei de consultanță Automobility.

Boom-ul exporturilor este legat de subvențiile și de politicile guvernamentale pentru vehicule electrice. Acestea au afectat vânzările producătorilor auto tradiționali, inclusiv Volkswagen, General Motors și Nissan. Susținerea financiară pentru zeci de companii chineze de vehicule electrice a declanșat un război agresiv al prețurilor, notează Reuters.

Politica industrială a Chinei a avut un impact semnificativ asupra pieței. Astfel, firmele străine se luptă să țină pasul cu producătorii auto susținuți de guvern, care urmăresc obiectivele Beijingului de a domina industrii strategice la nivel global.

China, lider mondial la exporturi

China exportă mașini pe benzină care nu se vând pe piața internă

China exportă mașini pe benzină care nu se vând pe piața internă

Exporturile de mașini pe benzină ale Chinei, exceptând EV-urile și hibridele plug-in, au fost suficiente pentru a face din China cel mai mare exportator auto din lume ca volum. Analiza expansiunii globale a producătorilor auto chinezi se bazează pe date de vânzări din zeci de țări și interviuri cu directori executivi ai producătorilor chinezi și occidentali.

Afluxul de vehicule pe benzină pe piețele emergente reflectă o coliziune între politica actuală de promovare a EV-urilor și politicile mai vechi. Acestea din urmă au construit industria auto internă a Chinei bazată pe benzină, adesea prin parteneriate cu producători auto străini.

Printre cei mai mari exportatori se numără giganții de stat SAIC, BAIC, Dongfeng și Changan. Aceștia s-au bazat în mod tradițional pe joint-venture-uri pentru know-how și profituri. Dar, vânzările acestor parteneriate au scăzut odată cu ascensiunea producătorilor privați de vehicule electrice, precum BYD.

Spre exemplu, SAIC-GM a înregistrat scăderi dramatice în China. Mai exact, de la 1,4 milioane de vehicule în 2020, la doar 435.000 în 2024. În schimb, exporturile proprii ale SAIC au crescut de la 400.000 în 2020, la peste un milion anul trecut. Totodată, Dongfeng a exportat aproape 250.000 de vehicule anul trecut, de patru ori mai mult decât acum cinci ani. Astfel, a compensat scăderea vânzărilor interne.

Piață externă favorabilă

Vehiculele pe benzină se vând mai bine pe piețele secundare, precum Europa de Est, America Latină și Africa. Adică acolo unde infrastructura pentru vehicule electrice este limitată. Între timp, producătorii chinezi își construiesc branduri internaționale, oferind clienților modele adaptate nevoilor locale.

Chery este cel mai mare exportator auto din China, cu vânzări globale majorate de la 730.000 în 2020, la 2,6 milioane unități în 2024. Gigantul asiatic s-a bazat preponderent pe mașinile pe benzină. Alți exportatori importanți includ Geely și Great Wall Motor.

Doar doi dintre primii zece exportatori chinezi se concentrează exclusiv pe vehicule electrice. Este vorba despre BYD și Tesla (divizia chineză). Totuși, exporturile de mașini pe benzină din China vor depăși 4,3 milioane anul acesta, adică aproape două treimi din total.

Politici guvernamentale și supracapacitate

China exportă mașini pe benzină care nu se vând pe piața internă

Foto: Chery

Graba producătorilor chinezi de a exporta mașini pe benzină este determinată de politicile guvernamentale care au creat un surplus de capacitate de producție. Creșterea rapidă a vehiculelor electrice a lăsat linii de asamblare inactive, capabile să producă până la 20 de milioane de mașini pe benzină anual. Această capacitate excedentară a fost redirecționată către piețele externe.

Polonia, Mexicul și Africa de Sud au devenit piețe-cheie pentru mașinile chinezești pe benzină, care se vând mai bine acolo decât modelele electrice. În Mexic, exporturile se apropie de 200.000 de unități, iar în Africa de Sud producătorii chinezi controlează aproape 16% din piață.

Prețurile sunt competitive, adesea apropiate de cele ale vehiculelor concurenților străini, dar mai mari decât pe piața internă extrem de competitivă din China. Brandul Jetour, de exemplu, își menține prețurile constante pe măsură ce se extinde în Europa până în 2027.

Alte articole importante
Atac cibernetic la Depozitarul Central: datele personale ale utilizatorilor ar fi fost consultate, iar aplicația este indisponibilă. Ce măsuri trebuie să ia investitorii
Atac cibernetic la Depozitarul Central: datele personale ale utilizatorilor ar fi fost consultate, iar aplicația este indisponibilă. Ce măsuri trebuie să ia investitorii
Depozitarul Central, instituția care gestionează evidența instrumentelor financiare și operațiunile de compensare-decontare aferente tranzacțiilor de pe piața de capital, a fost vizat de un atac cibernetic. Aplicația online a instituției este temporar indisponibilă, iar datele personale ale utilizatorilor ar fi fost consultate de atacatori, potrivit informării transmise de Depozitar. Reprezentanții instituției precizează că informațiile vizate […]
Bursa de Valori București a crescut puternic înaintea votului pentru noul Guvern. BET a avansat cu aproape 2%, iar tranzacțiile au depășit 153 de milioane de lei
Bursa de Valori București a crescut puternic înaintea votului pentru noul Guvern. BET a avansat cu aproape 2%, iar tranzacțiile au depășit 153 de milioane de lei
Bursa de Valori București (BVB) a încheiat ședința de joi, 15 octombrie, cu creșteri importante pentru principalii indici, în ziua în care premierul desemnat Luca Niculescu a depus în Parlament lista miniștrilor propuși și programul de guvernare. Indicele BET, care urmărește evoluția celor mai lichide 20 de companii listate pe piața principală, a urcat cu […]
ASF și ambasadorul SUA discută extinderea cooperării financiare. România vizează noi investiții și mai multe listări la bursă
Piață de Capital - Fonduri
ASF și ambasadorul SUA discută extinderea cooperării financiare. România vizează noi investiții și mai multe listări la bursă
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) urmărește aprofundarea cooperării cu instituțiile americane de reglementare și supraveghere, în contextul eforturilor de dezvoltare a piețelor financiare nebancare din România și de atragere a investițiilor pe termen lung. Subiectul a fost abordat joi, 15 octombrie 2026, la întâlnirea dintre Alexandru Petrescu, președintele ASF, și Darryl Nirenberg, ambasadorul Statelor Unite […]
Deficitul de cont curent urcă la aproape 20 de miliarde de euro după opt luni, iar investițiile străine scad cu 62%. România își finanțează tot mai mult dezechilibrul extern prin datorie
Macroeconomie
Deficitul de cont curent urcă la aproape 20 de miliarde de euro după opt luni, iar investițiile străine scad cu 62%. România își finanțează tot mai mult dezechilibrul extern prin datorie
Datele BNR pentru ianuarie–august 2026 arată că austeritatea fiscală nu a corectat încă deficitul extern. Mai îngrijorător decât mărimea acestuia este modul în care este acoperit: investițiile străine directe finanțează doar o zecime din deficit, datoria externă a ajuns la 238 de miliarde de euro, iar rezervele BNR nu mai acoperă integral datoria pe termen […]
Industria europeană închide vara în scădere: producția a coborât cu 0,5% în zona euro în august. România crește de la o lună la alta, dar rămâne pe minus pentru a șasea lună consecutiv în termeni anuali
Macroeconomie
Industria europeană închide vara în scădere: producția a coborât cu 0,5% în zona euro în august. România crește de la o lună la alta, dar rămâne pe minus pentru a șasea lună consecutiv în termeni anuali
Datele Eurostat arată o industrie europeană care nu se prăbușește, dar nici nu își revine. Scăderea din august este concentrată aproape în întregime într-o singură categorie de produse, în timp ce investițiile continuă să susțină producția de bunuri de capital. În România, saltul lunar de 1,6% nu schimbă imaginea de fond a unui an slab […]
Iulian Stanciu și Adrian Crețoiu preiau rețeaua Gazprom din România. Consiliul Concurenței a autorizat tranzacția
Companii
Iulian Stanciu și Adrian Crețoiu preiau rețeaua Gazprom din România. Consiliul Concurenței a autorizat tranzacția
Consiliul Concurenței a aprobat operațiunea prin care antreprenorii români Iulian Stanciu, fostul șef al eMAG, și Adrian Crețoiu preiau indirect controlul asupra NIS Petrol SRL, compania care administrează rețeaua de benzinării Gazprom din România. Decizia nr. 211/2026 stabilește că tranzacția nu ridică îndoieli serioase privind compatibilitatea cu un mediu concurențial normal și nu creează obstacole […]